ARTE VIZUALE

Ioan Paul Colta

Arheologia Memoriei: Cărţile Pământului

Arheologia Memoriei : Cărţile Pământului a fost cea mai recentă expoziţie găzduită de Muzeul de Artă din Arad, în perioada 12 februarie – 15 martie 2016, al cărei protagonist a fost artistul Vlad Basarab, iar coordonator de proiect Ioan Paul Colta.

Vlad Basarab este un artist româno-american ale cărui lucrări sunt definite de arta ceramicii, multimedia, performance şi video.

Stabilit în 1995 în Alaska, a absolvit Facultatea de Arte la University of Alaska, Anchorage în 2001 (secţia ceramică), iar în 2013 un masterat la West Virginia University, Morgantown (secţia multimedia).

Obsedat de trecut şi pornind de la impactul perioadei comuniste asupra intelectualilor români, Vlad Basarab iniţiază în 2013 seria de lucrări\ proiecte artistice Arheologia Memoriei , la West Virginia University şi, mai apoi, în 2015 la Pittsburgh Center for the Arts şi ICR New York.

Reîntors în ţară, a continuat demersul artistic început în SUA prin expoziţia Arheologia Memoriei: Cărţile Focului , deschisă la Sibiu, în Muzeul de Artă Contemporană – par te a Muzeului Naţional Brukenthal, prima dintr-o serie, căreia i-a urmat expoziţia de la Arad şi căreia îi vor urma expoziţiile de la Muzeul Naţional de Artă Chişinău şi de la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia.

Proiectul expoziţional de la Arad, denumit Arheologia Memoriei: Cărţile Pământului , a reluat într-o altă configuraţie demersul de la Sibiu, fiind conceput ca o mare instalaţie de sculptură ceramică şi video, compusă din 3 ansambluri de lucrări: Cărţile Focului (cărţi din ceramică şi lut), Cărţile Mucegaiului (cărţi din lut cu mucegai, lac de apă şi răşină) şi Arheologia Memoriei (video şi instalaţie).

Apetenţa pentru lut, pe care Vlad Basarab îl utilizează cu precădere în proiectele sale, se datorează convingerii artistului că „lutul reprezintă elementul care, din punct de vedere metaforic, conţine cele mai dinamice trăsături ale vieţii şi naturii, prin transformările pe care le parcurge, echivalente cu evoluţia spirituală a oamenilor”.

Procesul facerii cărţilor din proiectul artistic ajuns la Arad a fost el însuşi titanic, de la alegerea lutului la amestecarea lui cu alte materiale simbolice precum hârtia reciclabilă şi fibre de nylon şi la modelarea numeroaselor cărţi bucată cu bucată. Cărţile lui Vlad Basarab sunt în mod simbolic lăsate nescrise, un fel de instrumente ale memoriei golite de informaţie sau poate care aşteaptă să fie umplute cu informaţie de imaginaţia publicului vizitator

La o lectură a formelor, Cărţile Focului , cea mai amplă lucrare\instalaţie din expoziţie (de fapt un show în sine), cuprinde peste 200 de cărţi din ceramică, aşezate unele lângă altele (formând parcă un paviment), pe un strat de lut de câţiva centimetri grosime. Forţa şi totodată monumentalitatea lucrării a fost dată de dimensiunea acesteia (peste 13 m lungime şi 2.4 lăţime) şi de contrastul căutat dintre cărţile de teracotă şi stratul de lut, iniţial reavăn, iar mai apoi, pe parcursul evaporării apei, tot mai crăpat.

Conceptul care stă la baza instalaţiei a fost explicat de Vlad Basarab în artist statement -ul expoziţiei: „Rolul meu ca artist este acela de a săpa prin straturile istoriei, precum un arheolog, în încercarea de a recupera pierderea memoriei colective. Trecutul joacă un rol important în procesul meu creativ. (…) Memoria este prezentă în tot: în noi, în materie, în mediul natural şi în mediul creat de oameni. Procesul uitării este inevitabil, mai ales în epoca contemporană când accentul se pune pe nou. (…) Cărţile din seria Arheologia Memoriei sunt în mod simbolic lăsate nescrise pentru a sugera absenţa, uitarea şi a inspira publicul să-şi imagineze ce ar putea conţine. Cărţile sunt simboluri, instrumente ale memoriei. De la începutul istoriei a existat o legătură strânsă între cuvinte şi lut, prima scriere fiind pe tăbliţe de lut. Am ales să folosesc simbolul cărţii deoarece acesta sintetizează istoria cunoaşterii şi a memoriei colective.”

Realizarea acestei instalaţii în sala Ovidiu Maitec de la Muzeul de Artă din Arad, a însemnat, în toate etapele, o muncă laborioasă şi asiduă, depusă în echipă. Efortul fizic a fost unul uriaş incluzând transportul a 3 tone de lut, în sala de expoziţie, frământarea iar mai apoi construirea suportului pentru cărţile din ceramică şi aşezarea atentă a acestora în poziţia dorită.

Arta ceramicii tinde, de obicei, să fie asociată cu artele minore sau decorative, însă Vlad Basarab reuşeşte ca, prin punerea laolaltă a unor cărţi din ceramică (la rândul lor obiecte\ sculpturi cu valori estetice intrinseci) să creeze o lucrare de mare forţă, o instalaţie aproape de tip land-art în clădirea unui muzeu.

Privind artistul în timpul actului său creator (realizarea instalaţiei fiind parcă un performance în sine) pot fi cu adevărat înţelese cuvintele lui Constantin Brâncuşi: „Să creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob!”.

Cea de-a două lucrare\ instalaţie prezentă în expoziţie, Cărţile Mucegaiului , o completează la nivel conceptual pe prima, însă totodată se şi diferenţiază estetic de aceasta. Lucrarea se prezintă asemeni unei mese dintr-un laborator pe care sunt dispuse 8 cărţi modelate din lut nears. În acest caz artistul, a conservat (inspirat), prin îmbrăcarea cărţilor în răşină epoxidică, un atac fungic , un mucegai care s-a instalat involuntar pe cărţile sale din lut proaspăt lăsate la uscat în atelier. Efectul estetic dat de imaginea cărţilor acoperite parţial de mucegai, precum şi de îmbrăcarea acestora în răşină (un material sintetic, artificial, contemporan) serveşte perfect artistului în exprimarea ideii sale – încercarea de a conserva trecutul\ memoria colectivă.

Cele două lucrări, Cărţile Focului şi Cărţile Mucegaiului , au fost completate de proiecţia a două video-uri din seria Arheologia Memoriei . Clipurile (de 7:42 şi 4:31 minute) au redat câte o carte de lut care se degradează treptat prin picurarea apei asupra lor. Autorul afirmă că aspectul deconstructivist produs de eroziunea apei, prin ritmul cadenţat al căderii, face trimitere la ideea de pierdere a informaţiei şi a memoriei (personale, colective sau a unei culturi). Masa cu rămăşiţele cărţii de lut descompuse din unul dintre clipurile video a fost prezentă ca obiect, fizic în expoziţie întărind astfel mesajul imaginii.

Inge Gavăt îl citeşte foarte bine pe Vlad Basarab când afirmă că „este un artist ce găseşte mereu o formă nouă pentru înveşmântarea aceleiaşi idei, pentru a o face mai pregnantă, pentru a ne-o insufla permanent, pentru a ne ajuta să înţelegem de ce memoria ca rememorare a istoriei este sinonimă cu păstrarea, cu creşterea condiţiei umane.”

Într-un cuvânt, Vlad Basarab reuşeşte să extindă cu succes graniţele artei ceramice contemporane, mergând în creaţia sa spre o zonă de artă conceptuală, de mare forţă şi cu un profund substrat ideatic.

1. Vlad Basarab, Cărţile Focului, instalaţie, cărţi din ceramică, lut

2. Vlad Basarab, Cărţile Focului, instalaţie, cărţi din ceramică, lut

3. Vlad Basarab, Cărţile Focului (detaliu), instalaţie, cărţi din ceramică, lut

4. Vlad Basarab, Cărţile Focului (detaliu), instalaţie, cărţi din ceramică, lut

5. Vlad Basarab, Cărţile Focului (detaliu), instalaţie, cărţi din ceramică, lut

6. Vlad Basarab, Cărţile Focului (detaliu), instalaţie, cărţi din ceramică, lut

7. Vlad Basarab, Cărţile Focului (detaliu), instalaţie, cărţi din ceramică, lut

8. Vlad Basarab, Cărţile Mucegaiului, instalaţie, cărţi din lut cu mucegai, lac de apă, răşină, fier

9. Vlad Basarab, Cărţile Mucegaiului (detaliu), instalaţie, cărţi din lut cu mucegai, lac de apă, răşină, fier

10. Vlad Basarab, Cărţile Mucegaiului (detaliu), instalaţie, cărţi din lut cu mucegai, lac de apă, răşină, fier

Aspecte de la vernisajul expoziţiei Arheologia Memoriei - Cărţile Pământului