RESTITUIRI

Ion Mierluţiu
istoric literar, Arad

Aradul la an centenar

„Noi vrem unirea tuturor”

La 1 Decembrie 1918 visul milenar al românilor se împlinea la Alba Iulia. Actul unirii fusese precedat, parţial, de cei din Basarabia la 9 aprilie şi de cei din Bucovina la 28 noiembrie.

Presa românească din Arad (ziarul „Românul” şi publicaţia „Biserica şi Şcoala”) cât şi cea maghiară („Aradi Hiradó” şi „Aradi Közlöny”) au relatat despre evenimentele acelui an şi, mai mult, au publicat creaţii literare dedicate Unirii.

Ziarul „Românul” în numărul din 16/29 noiembrie 1918 reproducea poezia lui Octavian Goga, Fără ţară, din volumul Flori de sânge, Bucureşti, 1916. Unirea nu se înfăptuise încă!

În ziarul „Românul” protopopul român ortodox Alex Munteanu a lui Vasile clama: Noi vrem Unirea tuturor. Poetul T. Murăşanu publica: Trăiască neamul românesc şi Cântec, iar Vioara din Bihor o poezie cu un titlu sugestiv, Deşteptare. Sacrificiul ostaşilor români era glorificat în poezia Colinda soldaţilor români. Iulia Demian dedica generalului Berthelot poezia Recunoştiinţă în limba franceză.

„Biserica şi Şcoala” se adresa cititorilor săi publicând poezii de inspiraţie religioasă dar şi de factură patriotică. Aurel Contrea şi Alex. Munteanu a lui Vasile se remarcă prin fiorul mistic în poeziile Sursum corda şi Mater dolorasa, respectiv Înviere. În 1918 murea poetul George Coşbuc. Iosif Chişu în poezia Lui George Coşbuc şi Aurel Contrea într-un necrolog deplângeau dispariţia acestuia la 9 mai fără să fi trăit Marea Unire.

Presa maghiară din Arad îşi ţinea şi ea la curent cititorii cu evenimentele acelui an. În „Aradi Hiradó” din 2 decembrie 1912 apărea informaţia „Adunarea naţională a proclamat Unirea cu România”, reproducea cuvântul de deschidere rostit de Ştefan Cicio Pop şi pe cel al patriarhului Miron Cristea. Se preciza faptul că nu au avut loc incidente. În „Aradi Közlöny” din 3 octombrie 1918 a apărut un articol în care se arăta că în Arad la 80.000 de maghiari erau doar 10.000 de români, dar în Ardeal, potrivit aceluiaşi ziar, din 2.678.367 de locuitori, 1.472.021 erau români şi 234.085 nemţi; se conchidea, cităm: „...această proporţie îndreptăţeşte populaţia românească să aspire la o dezvoltare liberă, democratică, la autonomie.”

De altfel, prezenţa românilor în viaţa culturală a Aradului, vorbea de la sine. Veturia Triteanu era solistă a operei din Bayreuth, Moldovan Stela şi Moldovan János au cântat împreună cu orchestra Filarmonicii din Berlin, actriţa Blidar Vali era printre interpreţii comediei în versuri A pletyka (Bârfa) care s-a reprezentat pe scena teatrului arădean în ianuarie 1918. Elevii profesorului Gheorghe Mihuţa au făcut dovada talentului lor într-un concert de binefacere.

Aradul se înscria astfel cu împliniri în plan politic prin fruntaşii săi şi în cel cultural cum reiese din presa vremii.