logo

Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică, fondată în februarie 1990 la Arad.

Redactor-şef fondator: Vasile Dan.

logo

 

RESTITUIRI

 

Gheorghe Mocuţa (1953-2017)
poet, critic literar, Curtici

 

Ion Cristofor: o retrospectivă

 

logoÎntr-un poem publicat în revista „Tribuna”, Ion Cristofor îşi schiţează în câteva imagini cheie (de altfel, poetul e şi un pictor interesant) poemul vieţii dintr-o perspectivă realist metafizică: „Viaţa noastră/ ca un supermarket/ cu tarabele goale// Şi vântul care-şi face de cap/ cu rochiile femeilor.// Pe strada pustie/ bătrânul cerşetor şi câinele lui/ stau de vorbă cu Dumnezeu.” În rest, poemele sunt pasteluri, elegii, peisaje interioare cu deschideri metaforice, portrete luate din pictura naivă a vieţii şi răsădite într-o metafizică proprie. Poetul e un melancolic ce încearcă să-şi învingă vidul interior printr-o ieşire în prezentul derizoriu: „Acum moartea îi ia măsura/ Pentru un ultim costum/ Bătrânului croitor de pe strada Speranţei.// Privesc senin pe fereastră secera lunii/ Cum taie în gol.” Cum se vede, seninătatea viziunii şi claritatea expresiei fac parte, încă de la început, din stilul discursului temperat, fără poticniri ermetice sau elucubraţii forţate.

Poetul a debutat la timp, pentru a prinde trenul promoţiei echinoxiste de mijloc, cu volumul În odăile fulgerului (1982). Gheorghe Perian observă că „unitatea volumului stă în sensibilitatea crepusculară, pătrunsă de nelinişte şi melancolie, ce răzbate din interiorul fiecărui poem.” Apropierea de atmosfera romantică e evidentă prin universul, solemnitatea şi vraja, dar şi prin mitologia bine dozată a textelor.

După volumul Cină pe mare (1988), urmează un interval în care poetul se dedică traducerilor şi comentariilor critice despre literatura belgiană şi munca la teza de doctorat: Aron Cotruş, între revoltă şi rugăciune (2003). Făcând eforturi pentru a depăşi greutăţile legate de accesul la sursele bibliografice sau determinate de cenzurarea operei poetului exilat, cercetătorul reuşeşte să întocmească cea mai completă şi mai actuală monografie, analizându-le critic pe cele anterioare şi detaşându-se prin pasiunea reţinută, dublată de argumente în analiza vieţii şi operei poetului ardelean, mort în apropiere de Los Angeles în 1961. Capitolele monografiei urmează firesc firul biografiei şi al apariţiei volumelor de versuri, cu ecourile pe care le-au stârnit în epocă. Fiind vorba de un mare călător şi peregrin, Ion Cristofor accesează arhivele din străinătate, corespondenţa aflată în fonduri particulare sau revistele atât de numeroase ale exilului, lucru posibil abia după 1990. Vigoarea talentului cotruşian s-a manifestat între cei doi poli ai intervalului liric, revolta şi rugăciunea. Cercetătorul plasează poetica sa sub semnul expresionismului neuitând să-i sublinieze modernitatea şi să-i depisteze filonul utopic:

„Fără să privilegiem anecdoticul, cercetarea vieţii acestui om de un voluntarism şi de o energie uluitoare ne-a fascinat la fel de mult ca şi opera sa poetică, cu care face o perfectă fuziune. A fost necesar să urmăm umbra de fum a poetului prin Blajul şi Braşovul studiilor gimnaziale, prin Viena imperială, prin Legiunea Română din Italia, în culisele vieţii diplomatice desfăşurate la Roma şi Milano, Varşovia, Madrid sau Lisabona. Cercetând documentele îngălbenite de vreme, am rătăcit pe urmele poetului pribeag prin coloniile româneşti din America dar şi prin chiliile mănăstirii Montserrat, din apropierea Barcelonei, unde memoria sa este încă foarte vie.”

Revine apoi în viaţa literară cu antologia poetică Marsyas (2001). Despre acest volum, criticul Dumitru Chioaru scrie: „Ion Cristofor este un modernist întârziat printre postmoderniştii generaţiei ‘80, continuând să creadă într-o poezie de substanţă metafizică de cea mai bună tradiţie orfică. Orfismul său nu este auroral, ci crepuscular, constând în oficierea cu gravitate sacerdotală a unor trăiri sufleteşti marcate de gândirea şi sensibilitatea pre-apocaliptică a omului contemporan.”

Redescoperim aici munca de artizan a imaginii poetice şi elogiul sacrificiului transferat dinspre personajul mitologic spre creator. Textele asimilează tehnicile expresioniste ale tradiţiei ardelene pe linia estetică Blaga, Ion Mircea, Adrian Popescu ş. a.