ARTE VIZUALE
Onisim Colta
pictor, Arad
Ioan Tămâian – un artist al focului
Galeria de Artă „Delta” a Filialei Arad a Uniunii Artiştilor Plastici din România a găzduit în perioada 6-30 iunie 2019 expoziţia Reflexii în timp a redutabilului artist sticlar sibian Ioan Tămâian. Sticla, Ceramica şi Metalul se înscriu în ceea ce numim „artele focului”. Destinul a rânduit ca artistul să se nască în satul Borleşti (Maramureş), aşezare relativ apropiată de Poiana Codrului, localitate în care a fost atestată documentar cea mai veche fabrică de sticlă din România. Explicaţia construcţiei fabricii la Poiana Codrului este faptul că în această zonă se găseşte nisip cuarţos şi mult material lemnos, necesar arderii.
Ioan Tămâian a avut prilejul de a vizita în timpul şcolii, cu clasa, atelierele de prelucrare a sticlei de la această fabrică, fapt care a însemnat, dincolo de fascinaţie, şi un serios impuls pentru viitorul artist.
După absolvirea liceului şi efectuarea stagiului militar, Tămâian a fost admis la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, Facultatea de Arte Plastice şi Decorative, specializarea Ceramică Sticlă Metal. Aici i-a avut ca profesori pe Cornel Ailincăi, Maria Nemeş şi Mircea Spătaru.
La terminarea facultăţii a avut şansa să fie angajat la Fabrica „Sticla Avrig” (Sibiu). Aici a învăţat tainele prelucrării pastei de sticlă, ajungând la compoziţii îndrăzneţe, de mărimi şi forme surprinzătoare.
În prezent artistul are propria fabrică de sticlă la Şelimbăr (Sibiu). Cât priveşte creaţia, de câţiva ani Tămâian, cu un rar simţ al dozajelor, combină cu succes tehnicile de lucru şi materiale precum cristalul colorat în masă sau transparent, cu argintul patinat.
Depunerile de particule de argint peste desenul în pensulă cu bronz special sau aur coloidal (ambele bune conducătoare de electricitate) sunt urmate de băi galvanice controlate tehnologic de Ioan Dudea.
Pentru reducerea costurilor artistul recurge la reciclarea deşeurilor din sfera infrastructurii sistemelor de telecomunicaţii sau domeniului fotografiei, (revelatoarele spre exemplu). Astfel este recuperat argintul reducând costurile dar şi toxicitatea pentru mediul ambiant. Iată deci o gândire modernă responsabilă faţă de mediu.
Reţeaua mai densă sau mai rarefiată de „linii” de argint trasate peste volumele sau suprafeţele obiectelor de sticlă sau cristal, îmbogăţeşte gama de nuanţe pe care o aduce patina subtil orchestrată a maestrului. La rândul lor, volumele obiectelor încorporează şi absorb lumina în masa cromatică.
La fel ca şi alchimiştii de odinioară, Tămâian ridică, printr-o serie de etape de purificare prin foc, treaptă cu treaptă, materia primă (în acest caz nisipul de o anumită granulaţie)spre o materie superioară, pe principiul „solve et coagula”.
Criticii de artă l-au receptat pe Tămâian prin arta sa majoră din sticlă şi metal, de mari dimensiuni, încărcate cu semnificaţii.
În urmă cu mai mulţi ani, Corneliu Antim îl numea pe Tămâian „un artist faustian” ca mai recent (în 2017, cu ocazia vernisajului de la Bistriţa) Mircea Oliv să identifice în artefactele artistului sibian un dans ritualic ce punctează ritmurile vieţii şi ale morţii.
Într-adevăr, cu un bogat repertoriu tematic, figurativ sau abstract, Ioan Tămâian crează o magie a formelor, în care lumina şi culoarea sunt principalii vectori ai dinamismului , elaborat îndelung în laboratorul său de creaţie.
Pentru întruparea plăsmuirilor sale, Ioan Tămâian recurge la motive arhetipale cu putere de simbolizare precum piramida, ovoidul, poarta, arcada, scutul, arca, fagurii, scara, sămânţa etc., care devin construcţii misterioase, încărcate de o sacralitate păgână, alte simboluri ce închid în ele lumi încă necreate.
Un grup aparte de lucrări este cel al „femeilor”, modelate la cald (în sticlă), foarte vizibile prin eleganţă şi prin expresivitate (ochi mari, buze roşii etc.). interpretabile ca „rezervor al strămoşilor”, ele par a fi în acelaşi timp o reinventată Domnişoară Pogany în alt medium, o zeitate feminină africană, o ninfă.
Ioan Tămâian are un palmares artistic impresionant. El a fost invitat să expună într-o succesiune de galerii vest-europene şi româneşti, fapt care i-a sporit an de an notorietatea.
După Sibiu (2016), Bistriţa (2017), Târgu-Mureş (2018) în anul 2019 expoziţia Reflexii în timp, a luat o nouă înfăţişare la Arad în Galeria „Delta”. Aici, lucrările din metal şi sticlă au fost aşezate cu multă atenţie, pe socluri albe iar pe simeză au fost postate, cu maximă acurateţe, printuri întinse de şasiuri, după lucrări de rezoluţie mare, care amplifică puterea de expresie a formelor.
Privind lucrurile în ansamblu, Ioan Tămâian este unul dintre cei mai importanţi sticlari din România, care vine în galeriile de artă cu propria lume, misterioasă, încărcată de sarcalitate, fascinantă prin culoare şi nobleţea metalelor folosite.
Măestria cu care stăpâneşte şi modelează pasta de sticlă transparentă şi opacă (prin matizare) a atras în atelierele fabricii sale celebrităţi, printre care şi pe prinţul Charles al Marii Britanii. Ioan Tămâian a executat pentru acesta o serie de recipiente pentru miere, (unicat, prelucrate manual, modelate şi semnate), pe care prinţul le foloseşte ca să comercializeze mierea în magazinele sale naturiste din Londra şi din alte oraşe din Regatul Unit.
Galeria Tămâian din Sibiu, cunoscut ca un punct însemnat pe harta artelor focului din această ţară, se constituie prin sutele de lucrări expuse într-un inedit muzeu privat al sticlei.
1. Ioan Tămâian, Masca, 70 x 35 x 20 cm, cristal, argint, marmură
2. Ioan Tămâian, Dansul Ielelor, 60 x 30 x 20 cm, cristal, argint, marmură
3. Ioan Tămâian, Echilibru,
105 x 40 x 15 cm, argint, lemn, marmură
4. Ioan Tămâian, Scara spre cer (detaliu),
280 x 70 x 55 cm, lemn, argint, cristal
5. Ioan Tămâian, Amintiri din Troia,
60 x 70 x 60 cm, argint,cristal,travertin
6. Ioan Tămâian, Portal,
75 x 40 x 30 cm, cristal, argint, marmură
7. Ioan Tămâian, Samanta,
85 x 30 x 25 cm, cupru, cristal, lemn, marmură
8. Ioan Tămâian, Harta Universului,
63 x 80 cm, argint învechit, cristal, lemn
9. Ioan Tămâian, Nostalgie,
80 x 40 x 25 cm, cristal, argint, marmură
10. Ioan Tămâian, Gemenii,
80 x 40 x 20 cm, cupru patinat, cristal,marmură
11. Ioan Tămâian, Masca,
75 x 38 x 20 cm, cristal, argint, marmură
12. Ioan Tămâian, Piramida,
40 x 60 x 60 cm, argint patinat, cristal, travertine