CONTACT

Dana Nicoleta Popescu, Octombrie, peisaje uitate, poeme, Editura Waldpress, 2016

Dana Nicoleta Popescu e un cunoscut critic şi istoric literar, traducătoare şi critic de film ce s-a impus la revista „Orizont” şi în spaţiul bănăţean. Ca cercetătoare la Institutul academic timişorean a scris o carte despre Mateiu I. Caragiale şi o alta despre Paul Eugen Banciu şi a pus o parte din literatura actuală sub semnul barocului. O cercetătoare împătimită, care e atentă la mitologia şi imaginarul spiritual al scriitorilor contemporani, nu putea să nu-şi creeze propriul Sesam liric, al secretelor şi cotloanelor vieţii de zi cu zi. O poezie a ezitărilor şi fragilităţii fiinţei, gata să răzbată, prin aceste „peisaje uitate” în inima unui ritual platonic. Sunt poeme reflexive, de o simplitate dezarmantă, pe tema aşteptării, a singurătăţii, a călătoriei, a condiţiei şi orizontului cititorului elevat, a nostalgiilor intacte. Poeta ezită între construcţiile pure din prima parte şi cele livreşti din a doua parte a volumului. Discursul său liric se remarcă prin austeritate şi o minimă emisiune de magie:

„Căldură neaşteptată/ în ritualul păgân/ ce zdrobeşte o frunză/ în pumn// conştiinţa perfectei suprapuneri/ a nervurilor moarte/ pe liniile din palma mea/ vie –// nu mi-a mai fost frică” (Magie)

(***)

N.R. Notarea s-a făcut de la (*) la (*****) în funcţie de aprecierea valorică.