Nr. 10-11-12 / 2018
EDITORIAL
Ovidiu Pecican
Unirea de la 1 Decembrie 1918 şi unele preambuluri arădene
Marele moment al istoriei arădene de până astăzi a fost, fără îndoială, preambulul Marii Uniri româneşti de la 1 decembrie 1918. Oraş cu o istorie imprevizibilă, născut pe Mureşul inferior, în plin ev mediu, puţin mai în amonte decât locul unde se află astăzi... mai departe
EVENIMENT
Cornel 75
La primul Congres al Uniunii Scriitorilor de după 1989, ieşind în stradă, Marin Sorescu, confundându-mă cu Cornel Ungureanu, m-a luat pe după umeri şi am făcut mai mulţi paşi împreună. O vreme, l-am lăsat să creadă că sunt criticul de la Timişoara, nedorind să-i provoc agresivitatea timidului, pe care am avut prilejul să i-o cunosc. Dar când mi-a spus „Cornele, asta să rămână între noi!” a trebuit să-mi declin identitatea... mai departe
CRONICA LITERARĂ
Andrei Mocuţa
Grete Tartler: Poezia regăsită
Personalitate unică în peisajul cultural românesc, Doctor în filozofie cu teza Utopia însingurării în evul mediu islamic, licenţiată în filologie germanică şi orientală, licenţiată a Conservatorului Bucureşti, redactor la revistele „Orient” şi „Neue Literatur”... mai departe
Sonia Elvireanu
Nicolae Prelipceanu, Roman sub acoperire
Poet, prozator şi publicist, Nicolae Prelipceanu revine după mult timp la proză cu Roman sub acoperire (Cartea Românească, 2018). Naraţiunea homodiegetică, cu un personaj-narator care rememorează mai ales sub forma unui monolog interior secvenţe din trecut, e o încercare proustiană nostalgică de recuperare a trecutului, de regăsire a identităţii... mai departe
Constantin Dehelean
Când un roman devine un palimpsest al dilemelor
Deşi , într-un text publicat pe coperta a patra, ni se spune că „Sâmbăta albă” reprezintă volumul de debut în proză al lui Florea Lucaci, romanul în cauză este o împlinire a unei finalităţi intrinseci... mai departe
Vasile Dan
O poetă aprigă
Rodica Draghincescu, de care puţini, probabil, îşi mai amintesc astăzi, a dispărut intempestiv, prin anii 2000, din peisajul literar al României postdecembriste, deşi îmi pare nedrept. Era, poate, cel mai şocant nume nou, ca formulă lirică, din promoţia, numită de ea însăşi, nouăzecistă, cumva polemic la cea precedentă, deja coaptă, optzecistă... mai departe
DIALOG
Un adolescent mexican în România
Interviu realizat de Ciprian Vălcan cu Marco Antonio Jiménez García
ARTE VIZUALE
Carmen Neamţu
Cum poţi trăi mai multe vieţi în 10 zile
Pentru a 24-a oară, însoţim Festivalul Internaţional de Teatru Clasic de la Arad, oferindu-vă o cronică a celor 10 zile de spectacole. Organizatorii FITCA 2018 (selecţie realizată de criticul de teatru Maria Zărnescu) au denumit ediţia din acest an Tablouri vii dintr-o expoziţie... mai departe
Onisim Colta
Expoziţia aniversară a artiştilor arădeni dedicată Centenarului
Împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire a mobilizat toate conştiinţele româneşti. Elitele culturale s-au implicat, pe parcursul întregului an, cu entuziasm, dăruire, în organizarea a numeroase manifestări dedicate Centenarului: sesiuni ştiinţifice, conferinţe, expoziţii documentare, apariţii de albume şi cărţi. De la această mişcare aniversară n-au lipsit nici artiştii plastici, care au organizat, la rândul lor, în ţară , importante expoziţii menite să marcheze momentul. Amintim, de pildă, expoziţia 100 de ani, 100 de sculpturi, 100 de zile organizată prin strădania Sorinei Iecza
PRO MUSICA
Johannes Waldmann
Întâlniri cu Leonard Bernstein
Lumea artistică şi muzicală sărbătoreşte cente narul naşterii (25 august 1918, Lawrence în statul Massachusets) marelui om de cultură, etichetat de medii drept geniu al secolului. Motiv pentru care autorul, care a avut prilejul să-l întâlnească personal pe compozitorul, propovăduitorul în materie de muzică, dar şi de morală, dirijorul, pianistul Bernstein, să încerce să-l definească. .... mai departe
Călin Chendea
Toţi suntem înfometaţi de dragoste
Florence and the Machine este o trupă de indie rock formată la Londra în 2007 de Florence Welch (n. 1986 – vocalistă, textieră, producătoare) şi Isabella „Machine” Summers (n. 1980 – instrumente cu clape şi voce secundară). De-a lungul timpului, cele două prietene au avut colaborări cu o serie de instrumentişti. Asupra producţiilor muzicale şi-a pus din plin amprenta personalitatea artistică a lui Florence Welch... mai departe
POEZIE
PROZĂ
Ionel Costin
Moş Cotarcă
După slujba de înmormântare săvârşită în aceea după amiază de toamnă, oamenii se întorc către casele lor. Era ziua de 8 noiembrie care în calendarul ortodox este trecută cu scris roşu ,,Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril”... ...mai departe
TEATRU
Alexandru Moraru
Strada Viforniţei nr. 6
– scenetă umoristică -
... mai departe
RESTITUIRI
Dan Demşea
Amintirile „Unchieşului” (prima parte)
Dacă autorul însemnărilor sale, de Jurnal zilnic, nu le-ar fi dictat nepoatei sale imediat după accidentarea mâinii sale drepte, el nu ar fi reuşit să dea la tipar în anul 1926, la Tipografia Diecezana din Oradea, voluminoasa carte, de 519 pagini, intitulată laconic: Episcop Roman R/omulus/. Ciorogariu, Zile trăite... mai departe
Horia Truţă
Arad. Antecamera României Mari
La prima vedere, numele cărţii pare şocant, dar autorii Andrei Ando şi Mihaela Ozarchevici, jurnalişti pricepuţi, cunoscând impactul pe care-l poate avea un titlu asupra cititorilor, au schimbat în mod metaforic, atribuţia majoră acordată Aradului de Capitală politică a Marii Uniri. Această sintagmă folosită dealtfel până la saturaţie, a fost înlocuită inspirat cu cea de antecameră a României Mari ...mai departe
Horia Truţă
Ioan Slavici: Ipostaze ecologice
Chiar dacă termenul de ecologie a fost introdus în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Ernest Haeckel, 1866), prin definirea rolului decisiv al conexiunilor dintre organismele vii şi mediul lor de viaţă după principiul toate sunt legate de toate, aceste aspecte, se regăsesc şi în creaţiile artistice, ale căror autori percep omul ca pe un sistem integrat în natură ... mai departe
Iulian Negrilă
Scriitorii şi Marea Unire
Literatura noastră dintotdeauna şi-a adăpat sufletul la izvoarele vremurilor. Faptele măreţe ale istoriei neamului au pătruns în conştiinţa maselor populare, nu numai prin paginile zguduitoare ale istoriei, ci şi prin slovele scriitorilor patrioţi care s-au făcut ecoul lor pentru veacuri... mai departe
LECTURI PARALELE
Adrian Dinu Rachieru
Augustin Buzura şi miza morală
(Proza şi publicistica, sub semnul convergenţei)
Fără a fi un volum de omagii, antologia critică Între două lumi (Tracus Arte, 2017), alcătuită şi îngrijită, cu devoţiune şi profesionalism, de Angela Martin, punea în discuţie un destin literar; adică un autor (Augustin Buzura) şi o operă, constatând că marele prozator, în pofida faimei, a fost dublu nedreptăţit... mai departe
Gheorghe Schwartz
Apocalipsa după Eugen
Prozatorul Eugen Uricaru, după ce a publicat pentalogia Supunerea (2006), Cât ar cântări un înger (2008), Plan de rezervă (2011), Beniamin (2014) şi Permafrost (2017), ne surprinde cu o carte de poeme, Despre ce vorbim? (Mai puţini cititori ştiu că Uricaru a scris încă înainte de debutul editorial poezii.) Am amintit cele cinci romane ... mai departe
Ovidiu Pecican
Un mozaic Fauve
Surprinzător mi se pare că despre Teo Moldovan, un autor prolific şi ambiţios de megaromane, s-a scris destul de puţin. Deloc surprinzător îmi apare, în schimb, faptul că s-a scris contradictoriu. Una dintre vocile autorizate în materie, criticul Alex Ştefănescu, tranşa fără echivoc chestiunea vocaţiei scriitorului băimărean, punându-i acestuia verdictul de diletantism: „suferă de amatorism ... mai departe
Radu Ciobanu
Un eseu panoramic
Remus Valeriu Giorgioni este un scriitor iscoditor şi problematizant, cu un larg evantai de preocupări exprimate în versuri sau proză şi care, aproape la fiecare apariţie produce surprize. Cea mai recentă a fost volumul Arhitecturi selenare[1], care, în ciuda aparenţelor, este, de fapt, un vast poem cu evidente infiltrări livreşti, dedicat Mării, venerată sub toate aspectele şi implicaţiile pe care le are asupra sensibilităţii umane ...mai departe
Felix Nicolau
Cum se poate rezista fără să fii foarte rezistent
Poet decis, Costel Suditu face ceea ce promite în titlu: Poeme carnivore, are nerv – mai cu seamă erotic –, şi o bună tehnică. Loreline, Carmeline şi Valentine menţin ritmul alert, fără însă să solicite inovaţii în discurs şi viziune. Vestea bună este că Suditu e un scriitor complex, capabil să compună în mai multe registre.... mai departe
Voichiţa T. Macovei
O carte care trebuie citită!
Adrian Melicovici este „uno scrittore rumeno in Italia”, cum îi place să se numească pe bună dreptate. Proza sa, cu rezonanţă deja în plan internaţional, este de esenţă realistă şi are ca sursă de inspiraţie realitatea lumii în care a trăit până în 2013, adică România comunistă şi postdecembristă ... mai departe
Lucia Cuciureanu
Ballspiel-Verein Borussia 1909 versus fjara
Foarte rar mi se întâmplă să primesc o carte de la un necunoscut (iertată să-mi fie ignoranţa, dar am făcut cercetări imediat) şi să-mi placă din prima. Îmi dă puteri sentimentul că există semeni normali, şi-mi spun mie însămi, nu e totul pierdut. Titlul cărţii Turneul celor cinci naţiuni te poate duce cu gândul la faimosul turneu de rugby sau poate la cel de karate, la fel de important şi viguros ... mai departe
Domnica Pop
Darul de Rod
În antologia de scriitor intitulată ochiul din palmă, Costel Stancu ne deschide larg porţile „grădinii poetice” pe care a sădit-o vreme de douăzeci de ani – între anii 1995 şi 2015. Ea este împărţită în zece „terase” diferite, fiecare cu cîte-un nume primit după titlurile celor zece cărţi cuprinse în antologie ... mai departe
Romulus Bucur
poezia. breviar
Trebuie ca poezia să fie serioasă, aşa cum o spun (sau măcar o sugerează) o mulţime de poeţi, împreună cu criticii arondaţi? Nu, dar atunci nu mai e serioasă[1], or, orice instituţie care se teme de apa regală a ironiei îşi construieşte în jur ziduri inexpugnabile. Care ţin pînă cînd cineva, de regulă un copil, spune că împăratul e gol ... mai departe
Constantin Butunoi
Când trece puntea
Când trece puntea către proză, poetul Kocsis Francisco, ceea ce se întâmplă cu Un roman într-o gară mică, volum cu proze scurte şi foarte scurte, după ce publicase tot proză în 2006, Plimbări cu Freud, devine un scriitor plin de surprize şi e greu să rezişti tentaţiei de a-i citi noua sa apariţie editorială ... mai departe
Constantin Butunoi
Poezia de rezervă
Dacă există „viaţa de rezervă”, de ce nu ar exista şi poezia de rezervă, pe care s-o scoatem la iveală, funcţie de conjunctură. Prilej de a ne arăta protestul faţă de o realitate care ne agresează: „trăim într-o ţară democratică/ în care haosul a fost implacabil organizat/ şi totul chiar totul a devenit cu putinţă.” (p. 43). Am citat dintr-un poem cuprins în volumul Vida de reservă/ viaţa de rezervă, autor Ion Cristofor... mai departe
ZONA F & SF
Lucian-Vasile Szabo
Capcanele realului.
Mircea Opriţă la 75 de ani
Existenţa unei rubrici care să evidenţieze realizări din aria ficţiunii speculative româneşti se impune prin faptul că genurile fantastic (fantasy), science fiction, crime, political fiction şi tot ce li se subordonează se află într-un moment bun, cu mulţi autori interesanţi şi destule cărţi bine scrise... mai departe
GLOSE
Romulus Bucur
glose detectivistice
(mateine)
„Mateiu I. Caragiale e un poet al detaliului”, ne spune, încă de la prima propoziţie a cărţii sale*, Cosmin Ciotloş, un critic al detaliului.Şi urmează o recapitulare, în bună tradiţie filologică, a detaliului de analizat, cu istoria lui cu tot, fără ca prin aceasta să aibă ambiţii monografice (p. 6). Apoi a următorului detaliu, şi a următorului ... mai departe
DEBUT