Revista Arca, Nr. 1 / 2020 REMEMBER Lucian Emandi (1920-2020 – Centenar) Lucian Emandi s-a născut la 15 februarie 1920, la Pecica, în judeţul Arad. A decedat tot la Arad, în 1998. Studii teologice şi filologice la Arad şi Sibiu. citeşte mai mult CRONICA LITERARĂ Vasile Dan Doi poeţi, două cărţi,o editură Împrejurarea face să avem în faţă două cărţi de poezie la indigo. Adică la aceeaşi culoare şi format. Și încă: în aceeaşi colecţie, „Cartea Românească de poezie” a editurii omonime. Asemănările continuă: amîndoi poeţii, Ioan Moldovan şi Vasile Igna, sînt de formaţie intelectuală şi literară clujeană, au gusturi apropiate, aparţin unei generaţii de seniori ai scrisului. citeşte mai mult Ovidiu Pecican În egeea conştiinţei Destul timp Gabriel Chifu a fost desemnat ca poet. Astăzi însă, volumele sale de poezie sunt dublate, cantitativ vorbind, de romanele sale. Unde se odihnesc vulturii (1987), Valul şi stânca (1989), Maratonul învinşilor (1997), Cartograful puterii (2000), Povestirile lui Cezar Leofu (2002), Visul copilului care păşeşte pe zăpadă fără să lase urme sau Invizibilul (2004), Relatare despre moartea mea sau Eseu despre singurătate (2007) citeşte mai mult Radu Ciobanu Un monument literar Astfel consideră domnul Mircea Anghelescu, pe drept cuvânt, că ar trebui definit volumul de memorii cu care Editura Spandugino deschide seria de autor a cărturarului Alexandru Ciorănescu (1911 1999) . Este un proiect de anvergură şi totodată un act justiţiar, întrucât, ca atâtea alte nume ale culturii noastre, Alexandru Ciorănescu s a afirmat în Occident, unde se bucură de o notorietate pozitivă, care în Ţară, pentru „marele public”, se află încă într o fază aproximativă şi ezitantă, când nu e de a dreptul ignorată. citeşte mai mult Romulus Bucur alte cântecele (cu î din a) O cunoşteam vag pe Cristina Ispas – am fost la susţinerea doctoratului ei, despre poezia generaţiei ’80, a scris despre o seamă de personaje secundare (un bun prilej pentru a i mulţumi), am întîlnit o la o Discuţie secretă, dar, pînă la volumul de faţă*, n am citit nimic de ea. Încă de la cuprins, prezenţa unor poezii intitulate cântecel m a pus în alertă şi mi a sugerat un traseu particular de lectură, asumat subiectiv, unul care confruntă ideea mea de cîntecel (un soi de poezie urbană, egocentrică, avînd un mic fundal muzical în căşti şi unul vizual al străzii, al trecătorilor, al propriilor obsesii, predominant erotice) cu cea a autoarei. citeşte mai mult Andrei Mocuţa MonoLogul interior al unei pagini demult scrise Una dintre aparițiile editoriale din 2019 cu adevărat necesare vede lumina tiparului cu mai puțin de o lună înainte de sfârșitul anului, deloc întâmplător, odată cu împlinirea celor 30 de ani de la revoluția din 1989. Este vorba de antologia Festivalului Internațional de Poezie „Ion Monoran”, inspirat intitulată MonoLog , apărută în cadrul unui proiect realizat de „Asociația Memoria Culturii” (director Loredana Tîrzioru) în parteneriat cu „Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii”. citeşte mai mult ARTE VIZUALE Onisim Colta E la Nave Va În data de 14 decembrie 2019 a fost deschisă o nouă expoziţie de pictură, sculptură, grafică, obiect, la Muzeul de Artă din Arad. Exponatele au fost semnate de opt artişti arădeni, doi mai vârstnici, Iosif Stroia, Onisim Colta şi alţi şase mai puţin vârstnici decât cei doi menţionaţi citeşte mai mult POEZIE Alina Diaconú citeşte mai mult Octavian Doclin citeşte mai mult Amalia Comănescu citeşte mai mult Ramona Băluţescu citeşte mai mult Monica Rodica Iacob citeşte mai mult Mihail Janto citeşte mai mult Beke Sándor citeşte mai mult PROZĂ Dana Gheorghiu Forever young De la masa din mijlocul sălii, unde stătea flancată, la dreapta, de Goran, după care urmau Laura şi Boss, iar la stânga de Violeta, Titus şi Anisia, având, dintr-un început, o poziţie privilegiată, Patricia se ridică în picioare. citeşte mai mult RESTITUIRI Lajos Nótáros O carte despre Banat Ajunge să te uiţi la ea, s-o iei în mână. Este masivă, cu coperţi tari care vor rezista secole de acum înainte, cu supracopertă elegantă, cu foi veline care îţi mângâie vârful degetelor. Adevărul e că, acum, în era digitalizării, nu se mai fac astfel de cărţi decât în cazuri şi situaţii excepţionale. citeşte mai mult Călin Chendea Puterea presei arădene din 1918 Un proiect impresionant nu numai prin volumul de muncă necesar realizării acestuia, cât mai ales prin ideea de a surprinde, pas cu pas, puterea pe care a avut-o presa (doar scrisă, pe atunci) de a convinge opinia publică despre un eveniment istoric care a marcat existenţa Aradului, a Transilvaniei şi a României, este cartea 1918 – Formarea şi deformarea opiniei publice. citeşte mai mult Horia Truţă Icoana şi satul românesc. Expoziţia retrospectivă de pictură Corneliu Artimon La începutul Sărbătorilor de Iarnă, Corneliu Victor Artimon, un sârguincios absolvent al maeştrilor români şi onorabil titrat al bunei educaţii artistice, s-a exprimat pe deplin prin mijloacele artei sale, ca pictor şi creştin, într-o expoziţie retrospectivă de icoane pe sticlă. citeşte mai mult Ion Mierluţiu Scriitori români publicaţi în cotidienele arădene liberale Între anii 1867-1921 în ziarele din Arad: „Tribuna poporului”, „Tribuna” şi „Românul” au apărut şi pagini de literatura româna beletristică. Ziarele amintite erau organe de presă ale Partidului liberal din Ungaria şi Transilvania (din 1918 în România). „Tribuna poporului” care a apărut la 1/13 ianuarie 1897 avea ca redactor responsabil pe Ioan Russu Şirianu. citeşte mai mult Iulian Negrilă Ion Băilă (1879-1929) S-a născut în satul Vale, comuna Sălişte, judeţul Sibiu. A fost un poet, prozator şi un important gazetar. Urmează liceul german în Sibiu. Studiază literatura şi filosofia la Viena. Debutează cu un sonet la „Tribuna literară”, în 1898. În acelaşi an, tipăreşte prima plachetă de Epigrame, semnată Iulian Devale. Mai foloseşte pseudonimele Delavale şi Ion Vălean. citeşte mai mult LECTURI PARALELE Gheorghe Schwartz Felix dies Atât în istoria scrisă, cât şi în cea orală, dăm de „momente astrale” care au schimbat brusc mersul lucrurilor, iar scribii, poeţii, dar şi oamenii de ştiinţă, au încercat să descopere motivele acestor răsturnări neaşteptate. Unii au invocat cutremure politice, alţii au explicat modificările prin toanele unor decidenţi, cei mai credibili rămân cei ce-şi susţin teza pe baza documentelor de arhivă. citeşte mai mult Felix Nicolau Androginie şi disipare – sau hrana bogată în proteine mitologice, arhetipale şi teologice a literaturii puternice La editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj, Carmen Dărăbuş, conferenţiar la Universitatea Tehnică din Cluj, dar şi la Universitatea din Sofia, publică studiul Despre personajul masculin. De la unitatea androginică la disiparea postmodernă. Continuare a studiului Despre personajul feminin. De la Eva la Simone de Beauvoir. citeşte mai mult Constantin Dehelean „Şoaptele luminii” aşezate în labirintul de cuvinte al poeziei Sonia Elvireanu este o poetă sensibilă. Poezia ei se circumscrie în arealul poetic din care face parte poeţi precum Angela Marinescu/Marcovici. Volumul Şoaptele luminii ar trebui să fie comentat tocmai pentru că lirica feminină este astăzi virusată de o masculinitate ciudată. citeşte mai mult Adrian Ţion Raza de lumină a unei pasiuni Din producţia de cărţi lansată de Editura Romhelion din Bucureşti în colecţia Vise spulberate, romanul Bufniţa de pluş (2014) de Ion Dulugeac îndeplineşte rolul unui nucleu tematic major şi original din care îşi trag firele epice în mod progresiv celelalte romane din serie, scrise în avalanşă confesivă de autorul bucureştean în anii care au urmat. citeşte mai mult Ramona Băluţescu „Trandafirul lui Basarab” Volumul Trandafirul lui Basarab, semnat Mihai Man, ne este prezentat ca ficţiune istorică, încă de la începutul cărţii. O are ca redactor pe Corina Victoria Sein, şi este o carte self published de autor, prin intermediul Amazon, în 2018. citeşte mai mult Lucia Cuciureanu „septembrie soso” În septembrie 2019 a avut loc a XIII a ediţie a Taberei tinerilor poeţi de la Săvârşin, pe Valea Mureşului. Un experiment creativ atent supravegheat şi îndrumat, de câţiva ani buni, de Sorin DespoT. La această ediţie au fost prezenţi 13 poeţi. citeşte mai mult Florea Lucaci Noica sau despre o viaţă sub imperativul ideii La finele anului trecut, de sărbători, Editura Eikon din Bucureşti a făcut un frumos cadou iubitorilor de filosofie. Este vorba de o carte semnată de Ioan Biriş, şi anume Constantin Noica Holomeria simbolică. Cartea distinsului profesor, prin problematică şi demersul analitic, este un elogiu exemplar adus ideii de filosof şi filosofie. citeşte mai mult Horia Ungureanu Aradul văzut din Turnul de apă Ca mulţi alţi semeni de-ai mei, trăiesc şi eu (convieţuiesc cu mine însumi) într un mic paradox: îmi place să văd, să cunosc lumea, dar nu-mi place să călătoresc. Aşa că mă adaptez. Vreau să spun că mă plimb prin lumea largă stând comod, în fotoliu, citind sau uitându-mă la televizor. citeşte mai mult Nicolae Brânda Nicolaie Nica, o undă de mister Viaţa literară românească a ultimelor decenii, atât cât o mai frecventăm, pare destul de stranie. Cred că a scăzut mult în intensitate începând chiar cu prezenţa ei în structurile educaţionale şi continuând cu disiparea ei în presa de specialitate respectiv cea literară în primul rând. Reviste tradiţionale de referinţă mai găseşti în chioşcuri de ziare doar accidental. La fel şi în librării. citeşte mai mult Constantin Butunoi Un titlu care provoacă Titlul volumului produce într un fel fiori, dar eu am coborât în ape mai liniştite după ce am citit Cuvântul înainte al Elei Iakab, care este şi antologator, unde se spune că este vorba despre o mărturie a istoriei literare din partea vestică a României. Deşi nu ăsta este rolul unei antologii de poezie contemporană. citeşte mai mult Romulus Bucur Ieşirea din zona de confort Unul din personajele din Veghile de noapte, de Bonaventura este un poet. Decepţionat de faptul că marea lui operă (cu sau fără ghilimele în jurul lui marea), Omul, nu-şi găseşte editor, încolţit de creditori, hotărăşte să-şi pună capăt zilelor în mansarda lui mizeră, încredinţat că viitorul va face dreptate creaţiei lui, desconsiderate de contemporanii obtuzi, ceea ce stîrneşte comentariul cinic al naratorului citeşte mai mult Anton Ilica Doamna Jeanine Birtolon ori „vous, qui pleurez sous les fardeaux” Nouă personaje meditează, în jurul coşciugului cocoţat pe un postament drapat cu satin alb şi văl brodat, în care se află orizontalizat trupul inert al lui Alexandru Aurel Liviu Birtolon, nepotul „corifeului Unirii”, Ştefan Cicio Pop. citeşte mai mult Remus Giorgioni Textul întemeietor, sau cum s-a pierdut autorul în arcanele poeziei lui Ion Tudor Iovian ITI (vom păstra această conveţie abreviativă de-a lungul acestui articol) este unul din greii generaţiei optzeci – în orice caz face parte din plutonul fruntaş. De-a lungul timpului – începând cu debutul semnificativ-răsunător de la Junimea, din 1982: Să a runcăm în aer tristeţea, a fost apreciat de nume mari ale criticii noastre de întâmpinare, începând cu Nicolae Manolescu citeşte mai mult ZONA F & SF Lucian-Vasile Szabo Actualitatea ficţiunii politice (cu Dănuţ Ungureanu) SF şi basme, fără părinţi. Ficţiunea speculativă românească (fie că vorbim de scrieri fantasy, science fiction, political fiction ori istorii contrafactuale) se dezvoltă şi rafinează în prezent prin contribuţiile unor autori maturi şi sensibili, atenţi la nuanţe, preocupaţi de coerenţa narativă a lumilor imaginate, cu fapte, idei şi opinii uşor şi necesar de recunoscut în peisajul politic, economic şi social al României de astăzi, în contextul mai larg al aşezării dificile în lume. citeşte mai mult PRE-TEXTE Constantin Dehelean Cariatidele POEMULUI (Cititorul de poezie) ...§. Trăim vremuri fragmentate. Suntem supuși ai unei epoci a fragmentariului. O suspectă diluare a concentrării ne definește. Cred că salvarea ar putea veni și din lecturi. Mai ales din lectura poeziei. Faptul că poezia este o secvență, uneori o strălucire de moment, ea poate fi o soluție la revenirea la normalitate. citeşte mai mult BIBLIOTHECA UNIVERSALIS Giuseppe Ungaretti S-a născut în anul 1888 la Alexandria (Egipt). Studiază în oraşul natal, apoi la Paris, unde cunoaşte numeroşi reprezentanţi ai avangardei literare şi artistice, printre care Apollinaire, De Chirico, Braque, Modigliani, Picasso. În 1915 se înrolează în armata italiană şi este trimis pe frontul din Cars unde scrie poemele adunate în 1916 în volumul „Il porto sepolto”. citeşte mai mult