EDITORIAL

Scriitori în pandemie

Vremea de pandemie e una a alertei personale. Ea nici nu ar trebui declarată oficial pentru un om responsabil. Se moare, dar şi se trăieşte, totuşi, în pandemie. Se scrie intens, poate mai intens decît în timpuri normale, se scrie la cea mai înaltă tensiune a emoţiei. Dar se şi citeşte. Se şi reciteşte, vreau să zic, cărţi, scrieri-bornă de care parcă ai uitat – de exemplu, eu, Ion Ghica, Scrisori către Vasile Alecsandri, tulburătoarea secvenţă cu Ciuma lui Caragea. Se şi publică  cărţi noi-nouţe. În ele cauţi ceva, acum, parcă cu alţi ochi, mai atent la vibraţia vieţii reale: pulsează ea sau nu acolo în rîndurile proaspăt tipărite?

Din februarie 2020 şi pînă acum, în august, cînd sciu aceste rînduri, au murit doi scriitori din Filiala Arad a Uniunii Scriitorilor. Au murit în timpul pandemiei. Nu spun: din cauza ei. Dar nici nu ştiu  dacă ea, pandemia, n-a fost parte în cauza pierderii lor. Comorbidităţile lor au fost reale, la unul vechi şi cunoscute, la celălalt noi şi necunoscute, dar tratarea lor a fost insuficientă, ineficientă, tărăgănată. 

Cornel Marandiuc (n. 1936), prozator, autorul multor cărţi de proză, printre care Trandafiri pentru contesă (1977), Casa aurului (1978), Drumul celor puţini (2000) s-a stins din viaţă în 21 februarie a. c. cînd prezenţa epidemiei era deja semnalată şi la noi în ţară, chiar dacă nu sub formula OMS a pandemiei.

Ion Corlan (n. 1949), prozator, dramaturg – printre cărţile lui, unele premiate de Filiala din Arad a U.S.R. – amintesc: Desfrâu (1994), Nunta (1996), Eroarea Principelui  (2000), Povestea nebunilor (2003), Dulap de vânătoare (2012). Ion Corlan a fost un reputat medic internist, fără probleme medicale evidente înainte de deces. S-a stins din viaţă absolut surprinzător, în 3 iulie 2020, la ATI din Timişoara, după o internare şi o izolare acolo timp de trei săptămîni. Moartea lui a şocat mica noastră comunitate de scriitori, Ion Corlan fiind un înger păzitor al multora dintre noi, inclusiv al celui care scrie acum despre el. Părea un om perfect sănătos care dădea sănătate altora atît de uşor, parcă de la el însuşi.

Spuneam că în zilele de pînă acum ale pandemiei au apărut cărţi noi ale unor scriitorilor arădeni. Iată cîteva:

Seara acestui morb, antologie lirică realizată de Ramona Băluţescu din poeziile scrise chiar în această perioadă de poetele din filiala noastră: Monica Rodica Iacob, Anna Kaliankova, Sanda Maria Deme, Lucia Cuciureanu şi Ramona Băluţescu, editura Eurostampa, 2020

Gheorghe Schwartz, Enervant, Vocalize în Si Bemol Minor, editura Junimea, 2020,

şi

Cochilia (Ediţia a doua, revizuită după treizeci de ani), editura Limes, 2020

Andrei Mocuţa, Portret al artistului după moarte, poezii, editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2020

Ioan Matiuţ, Contraatacul de panică, poezii, editura Tracus Arte, 2020

Vasile Dan, Ca la Carte. Exerciţii de empatie (lecturi critice), editura Școala Ardeleană, 2020

(V. D.)