Revista Arca, Nr. 4 / 2020 EDITORIAL Amurgul manuscriselor – un album monografic literar inestimabil Eveniment aparent discret în viața noastră culturală, dar cu putere simbolică și cu bătaie lungă este Amurgul manuscriselor (album Nicolae Manolescu). A apărut în condiții grafice, de calitate tipografică performante – format, editare, reproduceri cu acuratețe de manuscrise, instantanee, portrete de o claritate și fidelitate impecabile la editura Școala Ardeleană, 2018. În fine, dar nu la urmă, o ediție alcătuită de Ioan Pintea. citeşte mai mult CRONICA LITERARĂ Radu Ciobanu Voluptăţi epistolare Mai rar ca o colecţie epistolară de peste 500 de pagini să fie atât de acaparantă încât încheierea lecturii să lase regrete. Am trăit experienţa în vara aceasta, străbătând la pas, rezemat în creion, volumul Scrisori din exil, cuprinzând corespondenţa dintre Matei Călinescu şi Ion Vianu, purtată într-una dintre cele mai tragice şi tensionate etape din istoria noastră, anii 1977-1992. Încă de la primele pagini, de la prefaţa dlui Ion Vianu, Istoria unei corespondenţe, mi-a recidivat bulimia lecturii. citeşte mai mult Constantin Dehelean Poetul, pus într-o ecuaţie existenţială: el, în raport cu lumea şi cu sinele său Astăzi, după cum se poate bănui, sau după anumite certitudini, poezia împreună cu autorul ei sunt una. Vârsta poetului, vârsta eternă a poetului, cea a trecerii din adolescenţă în tumultul nemăsurat al vieţii, vârsta edenică, rămâne o vârstă de aur. Acest fapt există de la Sapho încoace, sau mai de demult. Orfismul, cu vârsta lui edenică, atât de legitim, dar şi de negat, răbufneşte, e adevărat, foarte rar, făcând o legătură indestructibilă între real şi spectrul imaginativ. citeşte mai mult Andrei Mocuța Germanii din Banat: memorie, mărturie, identitate Cred că în jurul acestor trei cuvinte cheie este clădit volumul Germanii din Banat prin povestirile lor, de care mă leagă afectiv un episod transpus într-unul dintre capitole, și anume acela al germanilor pemi din Gărâna. Fără să am vreo legătură cu antropologia sau munca de teren, m-am lipit de grupul de cercetători ai doamnei Smaranda Vultur, într-un week-end de vară din 2012, în satul renumit pentru festivalul anual de jazz. citeşte mai mult Romulus Bucur sunetul unei singure mîini Chiar din prima pagină a jurnalului său pe intervalul 2004-2010, Zen, pe data de 1 ianuarie 2004, autorul, Mircea Cărtărescu, declară: „Sunt somnolent, mă simt îngreunat și obtuz. Anul care s-a dus îmi stă în cârcă asemeni platoșelor de plumb purtate de ereticii dantești.” citeşte mai mult ESEU Horia Al. Căbuţi Postulatul disimulării (II) În numărul anterior am încercat să dezvoltăm ideea lansată tot în această revistă, anume că limitele cunoaşterii umane sunt neiertător fixate între trei legi ştiinţifice: Teoria relativităţii (Einstein), Principiul incertitudinii (Heisenberg) şi Teorema incompletitudinii (Gödel). Ne-am ocupat până acum de primele două, în paralelism inevitabil cu metafizica blagiană dezvoltată în magistralul volum Censura transcendetă. E momentul să ne referim şi la cea de-a treia. citeşte mai mult Cosmin Victor Lotreanu Alegerile Franței: De la Valéry Giscard d’Estaing la François Mitterrand „Schimbarea în continuitate” versus alternativa socialismului „à la française” (1974-1981) Partea I Viața politică franceză a ultimelor decenii ale secolului XX a fost marcată de moștenirea gaullistă. Demisia președintelui Charles de Gaulle (aprilie 1969), militar și om de stat, fondator al regimului politic cunoscut sub numele de Republica a V-a, în vigoare și astăzi, a fost urmată de mandatul lui Georges Pompidou (1969-1974), fost prim ministru al aceluiași de Gaulle. Odată cu decesul neașteptat al președintelui Pompidou (1974), s-a impus firesc problema succesiunii. Practic, din acest moment, pentru câteva decenii, viața politică franceză se va concentra pe două mari curente politice (stânga versus dreapta), precum și pe figurile dominatoare ale lui Valéry Giscard d’Estaing (președinte în perioada 1974-1981), François Mitterrand (șef al statului în perioada 1981-1995) respectiv Jacques Chirac (președinte în perioada 1995-2007). citeşte mai mult ARTE VIZUALE Dalina Bădescu Aurel Dumitru – structuri, efigii, axiome Creaţia lui Aurel Dumitru nu mizează pe impactul vizual imediat, pe impresionarea retinei prin culori şi volume violente, ci apelează la un alt tip de înţelegere, unul mult mai puţin direct şi facil. Realizate în tehnici mixte, misterioase de multe ori prin camuflarea suporturilor şi a materialelor primare folosite, lucrările obligă la analiză şi reflecţie. Fie că este vorba despre structuri turbionare din care abia se conturează chipuri şi siluete abstractizate, fie despre arhitecturi imemoriale, solide, amintind de monoliţii preistorici, lectura acestora necesită un demers în primul rând intelectual, în care importantă este atât descifrarea codului, cât şi a mesajului. citeşte mai mult ALBUM Aurel Dumitru citeşte mai mult PRO MUSICA „Îmi place să mă plimb dimineaţa prin rouă desculţ” Interviu cu dirijorul şi compozitorul Sabin Păutza citeşte mai mult POEZIE Ştefan Damian citeşte mai mult Lăcrimioara Iva citeşte mai mult Ioan Barb citeşte mai mult Denisa Păun citeşte mai mult Daniela Marchetti citeşte mai mult Dan Demşea citeşte mai mult RESTITUIRI Florea Lucaci Semnificaţia pâinii în rugăciunea Tatăl nostru Metafora pâinii (Matei: 6, 11) din rugăciunea Tatăl Nostru este cumva o piatră de poticnire? Eugen Munteanu „distinge două tipuri de interpretări: una, s-o numim de tip occidental, care optează pentru semnificaţia activă şi terestră a noţiunii de «pâine cotidiană», şi cea de-a doua, oriental-ortodoxă, speculativ-ascetică, tinzând să vadă în pâinea invocată în rugăciune altceva decât simplul complex al necesităţilor vitale, şi anume ceva de ordin spiritual şi euharistic”. citeşte mai mult Lucia Cuciureanu „Din satul meu munţii mă strigă prin oase” La 20 de ani de la plecarea lui Ioan Alexandru în lumea umbrelor, a apărut o nouă antologie* din creația sa poetică. Volumul a fost realizat de poetul Vasile Dan, care a selectat mai multe poeme din primele patru volume, Cum să vă spun (1964), Viața deocamdată (1965), Infernul discutabil (1966), Vămile pustiei (1969) și un singur poem din Imnele bucuriei (1973). Lui Vasile Dan îi aparține și Cuvânt(-ul) înainte. Cartea a apărut la inițiativa și cu sprijinul acordat de Ionel Costin (ex-membru al P.N.Ț.C.D. care s-a aflat adesea în preajma senatorului de Arad, Ioan Alexandru). citeşte mai mult Iulian Negrilă Gheorghe din Moldova(1863-1909) Pe numele său adevărat, Gheorghe Kernbach, s-a născut la Botoşani, la 1863. A fost un poet mai puţin cunoscut de generaţiile actuale. Şcoala a urmat-o în oraşul natal, apoi la Iaşi şi la Roma, unde a studiat dreptul. În ţară, a fost magistrat şi prefect la Botoşani şi Iaşi. citeşte mai mult Lecturi paralele Carmen Neamţu Prinţul reporterilor şi „un stil care ar trezi şi un mort” Brunea Fox a pus „piatra de temelie a reportajului românesc” (Geo Bogza, „Contemporanul”, 19 ianuarie 1973), ridicându-l la o „treaptă superioară atât în ce priveşte conţinutul, cât şi în ce priveşte expresia” (Al. Philippide, 1960). F. Brunea Fox este pseudonimul literar al lui Filip Brauner (1898-1977). Născut la Roman într-o familie de intelectuali evrei din Chişinău, se mută la Iaşi în timpul primului Război Mondial, unde absolvă liceul. Debutează în presă la 19 ani, în revista „Arena”, fiind redactor la ziarele „Dimineaţa” (1925-1937) şi „Adevărul” (1932-1937). Semnătura sa va deveni repede celebră. Fox, F. Br. citeşte mai mult Felix Nicolau Liniştea şi dinamica ei conversaţională În Poezia, cartea unuia din cei mai inteligenţi optzecişti, Alexandru Muşina, spunea că poezia trebuie să ne convingă printr-o tensiune a fanteziei şi o energie a emoţiei care să ne scurtcircuiteze, să ne impresioneze. Din păcate ori din fericire, nu e neapărat aşa. Am citit atâtea poeme bune care nu aveau aceste calităţi, ba chiar mizau pe minimalism, jemenfichism, înserieri de nume proprii cunoscute doar unor localnici, dar atât de expresive (vezi Ştefan Baciu). citeşte mai mult Lucian Scurtu Un tehnician al derizoriului Dovadă că nu şi-a uitat vocaţia (poli)tehnică, ca fost absolvent, întru început, al Facultăţii de Construcţii din Timişoara, Robert Șerban revine cu un volum de versuri intitulat Tehnici de camuflaj, editura Tracus Arte, 2018, titlu cu vagi trimiteri inginereşti, predispus a seduce, falacios, cititorul spre areale bine conturate domeniilor concrete, utilitariste, pragmatice. citeşte mai mult Liliana Danciu Trecutul și prezentul, ca lumi parale Sonia Elvireanu este poetă, romancieră, critic literar, eseistă, traducătoare, distinsă cu premii în țară şi în străinătate. Ceaţa este al doilea roman al autoarei, după Metamorfoză (2015). Povestea de dragoste și de viață a doi tineri din Polonia contemporană, Ralf și Fabiana, se intersectează dramatic cu cea trăită de personaje istorico-legendare de acum șase secole, Vlad Țepeș, voievodul Valahiei, Doamna Anastasia, soția lui, Fabia, o tânără aristocrată poloneză din anturajul domnesc și Vladislav, fratele necruțătorului domnitor valah. citeşte mai mult Andrei Mocuţa Call me R. Nu ştiam nimic despre Ramona Băluţescu înainte să devină colegă de filială cu mine, în tagma Uniunii Scriitorilor. De la primele întâlniri ale filialei Arad, Ramona s-a remarcat imediat prin spiritul său jovial şi acutul ei simţ critic, adesea înţepător, aşa cum îi şade bine unui bun jurnalist. Curios, i-am căutat articolele de presă şi m-am bucurat să descopăr un gazetar dispus să meargă până în pânzele albe. citeşte mai mult Andrei Mocuța Magul Lazăr Lazăr Magu este una dintre cele mai discrete figuri din cetatea literară a Aradului, o prezență constantă în cercul lecturilor poetice, vocație pe care pare să o fi descoperit abia la senectute, dacă ne ghidăm după anii în care a publicat un număr semnificativ de volume de versuri… citeşte mai mult Geo Vasile Marian Drog: un debut târziu sau a cincea exenţă a limbajului Îmi amintesc totuşi că l-am cunoscut, deloc întâmplător, în diversele etape ale tinereţii noastre pe autorul cărţii despre care voi însăila câteva păreri de cititor. Începând parcă din ultimele clase de liceu, apoi în anii de facultate – Marian Drog alesese medicina, eu filologia – ne mai vedeam prin centrul Capitalei, peripatetizam, uneori puneam lumea la cale la un pahar de vorbă în vreo „tavernă mohorâtă”. citeşte mai mult Petru M. Haş Între Gutenberg şi Marconi Povestiri din Cotidian este cartea recent editată de poetul Petre Don. O carte de istorie, deoarece, vrem nu vrem, cele scrise în această carte, devin istorie, istorie locală, istorie naţională. În prezent, Petre Don este redactor, editorialist şi corector la „Glasul Aradului”. În mare parte, textele din această carte au apărut la rubrica „Agora” a ziarului „Glasul Aradului” (2014-2018). citeşte mai mult Romulus Bucur aporii ecopoetice Cam orice volum de versuri, şi acesta nu face excepţie, pune o serie de probleme. Cum ar fi: trebuie ca poezia să placă? Ce anume din poezie se presupune că ar trebui să provoace plăcere? Ce spune, adică să cadă pe un segment al realităţii la care rezonez, sau să mă facă să rezonez la decupajul pe care mi-l propune din aceeaşi realitate, adică, în ultimă instanţă, cum spune? citeşte mai mult Zona F & SF Lucian-Vasile Szabo Cheile ficţiunii speculative cu Cornel Robu Robotul şi sublimul. Ficţiunea speculativă românească se află (se afla?) într-o situaţie privilegiată în ceea ce priveşte echipa de teoreticieni implicaţi în analiza genului. Ion Hobana, Florin Manolescu, Mircea Opriţă şi Cornel Robu sunt cele patru nume importante, care, decenii de-a rândul, au scris volume solide despre ficţiunea speculativă autohtonă, cu accent pe science fiction, reuşind să facă conexiunile şi contextualizările necesare în plan mondial. Toate aceste lucruri i-au ieşit foarte bine lui Cornel Robu (1938-2016). citeşte mai mult PORTRET Ondrej Zetocha (1940) la ceas aniversar În viaţa culturală a slovacilor din România se înregistrează anul acesta un eveniment însemnat: poetul şi omul de cultură, Ondrej Zetocha, unul dintre fondatorii Cenaclului literar din Nădlac şi al Uniunii Slovacilor şi Cehilor din România, unul dintre preşedinţii acestei organizaţii, împlineşte vârsta de optzeci de ani. citeşte mai mult Štefan Dováľ – aduceri aminte în ceas de întristare Anul acesta, prozatorul slovac, Štefan Dováľ, ar fi împlinit 70 de ani. Destinul însă a hotărât altfel: scriitorul s-a stins din viaţă în data de 19 martie 2011 la Arad. Frumoasa aniversare a devenit o tristă comemorare. În loc să-l sărbătorim, ne aducem aminte, cu întristare, de cele înfăptuite de fostul nostru coleg şi prieten în răstimpul petrecut aici, cu noi. citeşte mai mult Pre-Texte Constantin Dehelean Relaţia autor-operă, formă creativă interactivă... Vorbim despre o eternă dilemă. Întrebăm: când autorul, care se adresează cititorului prin opera lui, se adresează într-o formulă creativă?, când, personajele pe care le „pune în scenă” autorul, sunt o prelungire a stării lui de creator?, când, personajele înseși, au suficientă independență „de mișcare”, și să fie ele înseși „direct interesate” de cel care intră, prin lectură în lumea lor? citeşte mai mult Bibliotheca universalis Yves Namur (n.1952, Belgia) este editor, poet şi academician belgian. citeşte mai mult Eveniment Premiile anuale ale revistei ARCA și Filialei din Arad a U.S.R. Un juriu format din Vasile Dan, președinte, Florica Bodiștean și Ioan Matiuț, membri, a acordat următoarele premii literare pentru anul editorial 2019: citeşte mai mult