PRO-MUSICA

Călin Chendea
redactor al revistei „Arca”, Arad

Busola inimii

True North este al unsprezecelea album de studio al trupei norvegiene de synth-pop a-ha și a fost lansat în octombrie 2022, după o tăcere de șapte ani de la precedentul Cast in Steel (2015).

Faimoasă în anii ’80, trupa îi are în componență pe Paul Waaktaar-Savoy (chitară și voce), Magne Furuholmen (clape, chitară și voce) și Morten Harket (vocea principală).

I’m In e piesa care deschide discul True North. Editată și pe single, melodia impresionează în primul rând prin interpretarea in falsetto a lui Harket, care cântă la limita de sus a ambitusului său, în contrast cu aranjamentul orchestral lent, melancolic, tipic nordic.

Textul ne încurajează să avem perseverența de a depăși împreună anumite provocări, să refuzăm a ne lăsa pradă unor forțe externe ce uneori ne-ar putea împinge pe diferite căi să rupem anumite alianțe, prietenii sau chiar iubiri. Suntem îndemnați să avem încredere în noi înșine, în capacitatea noastră de a naviga spre viitorul necunoscut, dar care poate avea un potențial mare („Există o ușă spre viitorul nevăzut”). În general piesa oferă optimism și motivație, amintindu-ne să rămânem puternici și să ne recreăm propria cale.

Hunter in the Hills e melodia mea preferată de pe acest disc. Începutul ei e presărat cu sonorități stranii provenite de la tobe și chitara bas. Pe măsură ce intră în scenă aranjamentul de coarde, cornul și pianul, se dezoltă un jazzy minunat.

Versurile surprind un sentiment misterios de presimțire a unor pericole ascunse. Menționarea unui vânător pe dealuri creează o atmosferă plină de tensiune, iar împușcătura adaugă un element dramatic. Imaginea norilor, care străbat vârfurile copacilor și se dizolvă în neant, aduce o notă maiestoasă compoziției („Norii străbat vârfurile copacilor”).

Piesa eponimă albumului, True North, are o textură sonoră vioaie, în care sintetizatoarele tipice sound-ului a-ha intră într-un dialog recurent cu orchestra de coarde, iar riff-urile chitarei electrice și impulsurile sprintene ale tobelor întregesc ambianța unui cântec pop ce ne aduce aminte de marile hituri ale trupei din anii lor de glorie, cum ar fi Hunting High and Low, Take On Me sau The Sun Always Shines On TV.    

Textul compoziției True North este despre capacitatea noastră de a depăși anumite obstacole, de a fi motivați să regăsim un punct de conexiune cu o persoană de care ne-am despărțit în trecut, de a căuta să evităm acele începuturi eșuate, în ciuda sentimentelor de vulnerabilitate pe care le avem în momentele în care încercăm să ne (re)apropiem emoțional de cineva („Gata cu începuturile eșuate”).

Ni se mai sugerează că Adevăratul Nord înseamnă mai mult decât direcția fizică pe care ne-o indică acul unei busole magnetice pentru a ne ajuta să ne orietăm într-o călătorie prin lumea tridimensională. Adevăratul nord poate fi și un far călăuzitor prin viața noastră, și îl putem simți folosindu-ne de busola inimii.

Așa cum o busolă magnetică indică cu fermitate spre nordul geografic, busola inimii ne poate ghida către emoțiile, dorințele și adevărurile noastre autentice. Busola inimii ne poate conduce cu încredere atât în zona înțelepciunii noastre, cât și a intuiției înnăscute. Să folosim acest ghid moral intern în momentele care ne impun decizii importante. Să credem cu convingere că la fel cum o busolă magnetică ajută la navigarea în apele neexplorate, busola inimii activează capacitatea de a ne găsi drumul prin incertitudinile vieții, bazându-ne în primul rând pe sentimentele, credințele și valorile noastre cele mai profunde. Acul busolei inimii rezonează dincolo de lumea fizică și ne ghidează către autenticitate, către dorințe și scopuri. Ne ajută să vedem dacă cei cu care interacționăm rezonează într-adevăr cu noi, dacă gândurile și acțiunile lor predominante sunt benefice pentru noi, dacă sunt ei înșiși prin ceea ce ne comunică despre ei și prin ceea ce își doresc de la noi. Busola inimii ne poate ajuta să vedem adevăratul sine dincolo de măști, ne poate ajuta să legăm relațiile care să ne împlinească.

Orchestra de coarde împreună cu chitara acustică dau primele acorduri ale piesei Forest For The Trees – o melodie plăcută, cu o structură în cea mai mare parte lentă, liniștitoare, tocmai potrivită pentru a evidenția timbrul vocal plăcut, melodios, al lui Morten. Atmosfera devine ceva mai dramatică la refren, grație aceleiași orchestre de coarde. 

Versurile aduc în discuție deziluzia față de starea actuală a societății în care trăim, a umanității în general. „Pădure pentru copaci” este o metaforă care sugerează dificultatea de a vedea imaginea de ansamblu sau a înțelege pe deplin o anumită situație, un anumit eveniment din sfera politică sau socială. Ni se sugerează că ne concentrăm prea mult pe micile detalii (copacii) și nu reușim să aprofundăm contextul general sau adevărul (pădurea). E o chemare pentru a face un pas înapoi și a câștiga astfel o perspectivă nouă, de unde să putem privi dincolo de evenimentele imediate spre o înțelegere mai bună a lumii în care trăim. Ni se dezvăluie o eventuală cale pentru a depăși sentimentele de frustrare, înfruntând cu curaj realitatea complexă, de multe ori copleșitoare, cu care ne confruntăm zi de zi.

În playlist-ul albumului mi-a atras atenția și titlul You Have What It Takes, o baladă încântătoare. Solourile chitarei clasice se împletesc cu elegantele sunete ale orchestrei de coarde într-o textură instrumentală luxuriantă. Iar versurile sunt ca o lecție dintr-o terapie a sufletului. Ele transmit un mesaj puternic despre acceptarea eșecului, despre învățarea din greșeli. Suntem impulsionați să ne asumăm riscuri, să nu lăsăm frica să ne împiedice să ne urmărim obiectivele, să ieșim cu curaj din zona noastră de confort și să realizăm că eșecurile sunt o parte naturală a procesului de învățare.

Îndemnul „învață să faci greșeli mai bune” subliniază importanța învățării din nereușitele noastre. În loc să ne concentrăm asupra erorilor din trecut, suntem povățuiți să le folosim ca oportunități de creștere și dezvoltare personală. Recunoscându‑ne imperfecțiunile și străduindu-ne să facem alegeri mai bune în viitor, putem evolua, putem face greșeli mai puțin grave.

Albumul True North durează circa 51 de minute și conține 12 acte sonore bine lucrate, plăcute, line și melancolice. Prezența orchestrei de coarde cu ale ei sonorități clasice, vibrante, aduce un plus de solemnitate instrumentației, iar versurile complexe și pline de mesaje cu încărcătură psihologică, reflectă maturizarea artistică a celor trei norvegieni. Pe de altă parte, aceste versuri ne pot transmite și o stare de nostalgie dacă le comparăm cu textele pline de elan tineresc din perioada în care grupul se remarca prin compoziții precum Take on me sau Crying in the Rain.

Odată cu discul True North, cei trei a-ha au realizat și un film omonim în care sunt alternate momente în care trupa înregistrează alături de orchestra Arctic Philharmonic din Bodø – un oraș  situat la mai puțin de 100 de km de Cercul Polar –, cu imagini minunate din Norvegia: peisaje caracterizate printr-un amestec eterogen de munți spectaculoși, fiorduri adânci, păduri luxuriante, lacuri senine și priveliști de coastă captivante. Aceste minuni naturale, care au făcut întotdeuna din Norvegia un paradis pentru pasionații de natură și drumeție, reușesc să aducă un plus de încântare, fascinație și euforie sound-ului a-ha.