Revista Arca, Nr. 3 / 2024 EDITORIAL Vasile Dan Revista de cultură, o efemeridă? Texte vechi, înțelesuri noi Idealul oricărui scriitor român mai cu ştaif şi oarecare prestigiu, fie el şi local, nu e să-şi publice cartea, opera. Ci acela de a scoate o revistă de cultură (ori numai literară). Asta nu doar de astăzi de ieri. Deşi astăzi poate mai mult decât ieri. citeşte mai mult CRONICA LITERARĂ Florin Ardelean Spiritul livresc și paradoxul cinic Erudiția, în spirit, nu vine precum o ploaie scurtă de vară. Și nici măcar nu știi când se produce, chiar dacă anumite indicii promit să te dumirească (dacă ai „senzori” adecvați). Cam așa stau lucrurile cu Horia Al. Căbuți, unul dintre atât de puținii oameni căruia ai fi îndemnat să-i adresezi întrebări imposibile, dintr-o naivitate sfruntată – dacă există sau nu extratereștri, care este cea mai mică particulă întrupată din materie sau ce se află dincolo de orizontul singularității. citeşte mai mult Ioan Buduca Paradoxul ca stil literar Nu am destul credit, credibilitate adică, să spun ce voi spune: avem aici, în România, „un Nietzsche de secol XXI”. Despre cel care a murit în 1900, prima carte a scris-o un anume Rudolf Steiner, suficient de cunoscut în 1893 pentru ca sora lui Nietzsche să-l roage să pună în ordine arhiva fratelui său, cerebralmente paralizat la ora aceea. citeşte mai mult Radu Ciobanu O poveste riscantă Astfel își consideră însăși autoarea – doamna Ioana Pârvulescu – recentul roman, Aurul pisicii, fără a părea totuși inhibată. Mi se pare firesc, întrucât și romanul de debut al d-sale, Viața începe vineri, conținea același tip de risc, constând în jocul cu timpul, cu glisarea personajelor dintr-un timp în altul, dar și atunci, ca și acum, riscul asumat n-a făcut decât să-i stimuleze apetitul narativ, imaginația, reflecția sapiențială deopotrivă cu simțul umorului. citeşte mai mult Florica Bodiștean Erudiția în haină mundană: Felix Nicolau Recentul volum de eseuri critice semnat Felix Nicolau, Știința minciunii responsabile. Tratat de embolii culturale, dezvăluie încă din titlu tipul de scriitură eseistico-critică practicat de autor, din care nu lipsește paradoxul și nici metafora sintetizatoare, bine lipită pe întreaga suprafață a realității pe care o încapsulează. citeşte mai mult Doina Adriana Nicolăiță Strategii de înlocuire. Poezia versus reclama Nu-i mai așteptăm pe barbari, volumul recent al poetului Adrian Alui Gheorghe nu se recomandă celor care nu au simțul umorului, al ironiei subtile, uneori cinice, al poantei, al mușcăturii dintr-un măr cu seninătate înverșunată. Stil care-l definește pe autor, un fel de carte de vizită. citeşte mai mult Romulus Bucur anxietățile influenței Deși poate da aparența pretențiozității, volumul de debut al lui Vasile Gribincea este o carte ambițioasă – subtitlul Volum Alternativ/ Continuu e semnificativ din acest punct de vedere. citeşte mai mult Vasile Dan Prima antologie de poezie română contemporană în romgleză a apărut Slavă Domnului că a apărut. Antologia asta. Ea trăia în subterana vieții noastre literare, în underground, cum s-ar spune în romgleză. Adică acolo, fără filtrarea prin lectură, fără receptarea fie a cititorului, mai ales a cititorului profesionist și responsabil, fie a celui în varianta de critic literar. Literatura, niciodată, și cu atît mai mult astăzi cînd mijloacele de comunicare și scriere s-au sofisticat citeşte mai mult INSOMNII VINOVATE Horia Al. Căbuţi Altceva, altundeva. Infinitul – locul unde încercăm să ne adăpostim de spaimele finitului. Doar că se dovedește prea strâmt pentru proporțiile spaimelor. citeşte mai mult ESEU Cosmin Victor Lotreanu Iubirea secretă a lui François Mitterrand. Scrisorile unui Președinte îndrăgostit (partea a III-a) A treia și ultima parte a seriei de articole consacrate scrisorilor lui François Mitterrand către Anne Pingeot își păstrează aceeași notă suavă dar în egală măsură fortificată de o iubire la fel de mistuitoare în care, cu trecerea timpului, se întrezărește și mai apoi devine palpabilă iminența finalului existenței pământești a celui îndrăgostit. citeşte mai mult Florea Lucaci Despre substratul unei maxime celebre „Dacă vrei pace, pregătește te de război” este maxima citată de diverse personaje, uneori chiar în forma sa originară Si vis pacem, para bellum. După gesturi și sonoritatea rostirii, în cvasitotalitatea lor aceste personaje par mai degrabă actori din teatrul politic, care prind din zbor replicile unui abil sufleor. citeşte mai mult VIAȚA PRINTRE RÂNDURI Anca Iulia Beidac Despre oameni și suflete Când eram încă elevă la Liceul Sanitar, am ieșit de câteva ori cu un tip, el student la Medicină pe vremea aia. Acum unul dintre cei mai bogați oameni din Timișoara și, foarte probabil, din țară. Că nu-s doar banii lui, ci el e o fațadă pentru niște politicieni – se prea poate să fie adevărat, dar nu contează în povestea asta. citeşte mai mult ALBUM Ștefan Petrică Născut în anul 1988 la Reșița, județul Caraș-Severin. A studiat pictura la Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara, citeşte mai mult PRO MUSICA Călin Chendea Mantra lui Lucy Rose – magie de sunete, nucleu de energie pozitivă spre reconectare și rezonanță cu sinele și cu universul Lucy Rose (n. 1989) este o solistă vocală, compozitoare și multi instrumentistă britanică. Stilul muzical pe care îl abordează e o combinație între folk, indie și pop. Debutul în industria muzicală l-a reușit în anul 2012, odată cu lansarea primului ei album de studio intitulat Like I Used To. Compozițiile acestuia sunt axate în general pe o instrumentație simplă, intimă și autentică, bazată pe sunete organice și naturale, cu un accent puternic pe pian și/sau chitară acustică, întreaga textură având menirea de a pune în valoare impresionantele sale calități vocale. Ambitusul vocii lui Lucy Rose poate fi încadrat mai aproape de mezzosoprană. citeşte mai mult POEZIE Ioan T. Morar Resturile unei petreceri// Cei care au fost / înainte noastră/ n-au știut nimic/ despre noi citeşte mai mult Ligia Holuță voi, stelelor// stelelor/ stelelor/ dacă v-aş atinge/ cu mâna/ mi-aş arde/ oare degetele/ sau sunteţi reci/ ca gheaţa? citeşte mai mult Sonia Elvireanu Împlinire// Când Eva nu mai râvnește/ să se desprindă de coasta lui Adam,/ să-l stăpânească citeşte mai mult Liviu Franga Poeme kavafice din ciclul Ultimele 24 de poeme ale lui Konstantinos P. Kavafis în tălmăcire imaginată de Liviu Franga citeşte mai mult Costel Stancu * * *// Îmi reînnoiesc, zilnic, în scris, jurămintele cu moartea,/ dar ea le încalcă mereu. Nu mă revolt, sînt îngăduitor/ cu infidelitățile ei. citeşte mai mult Geo Galetaru Știm și surâdem// Lucrurile acelea stau departe de noi./ Uneori le înghesuim în pahare,/ alteori le dăm drumul la vale./ Privim întunericul din ceilalți cu oarecare îngăduință. citeşte mai mult PROZĂ Horia Al. Căbuți Partita Venise de pe mare epuizat, după 18 19 luni de bătut oceanele, de luptat cu furtuni și tangaje, de carturi sub stelele sudului, de mâncat totul din conserve și concentrate, cu rare escale de câteva zile prin porturi mizere. Jurase că a fost ultima escapadă și că, dacă va fi să fie, își va căuta altă meserie. Slăbise peste 20 de kilograme. Dintr un tip robust, rumen și plin de viață devenise o creatură palidă, cât un chibrit. Fața i se scofâlcise, ochii adânciți în orbite păreau să nu se mai poată focaliza pe chipurile celor cu care de-abia mai vorbea. Mâini scheletice terminate în degete precum firele încâlcite din aparatura electronică. citeşte mai mult RESTITUIRI Doina Adriana Nicolăiță Ioan Vodicean: un nume aparte în literatura de azi Omul și locul sunt indestructibil legați. Rămân vii câtă vreme e vie limba scrisă și vorbită. Omul fain înfrumusețează/ însămânțează pământul pe unde calcă, armonizează sufletele, le deschide spre poezie și voie bună. Spre o altă zare. Asemenea Ioan Vodicean, o personalitate încetățenită la Săvârșin citeşte mai mult Iulian Negrilă Aron Densușianu (1837–1900) Considerat de G. Călinescu „teoretician”, Aron Densușianu are meritul de a fi cultivat mitologia și epopeea națională. Filolog, istoric literar și poet, Aron Densușianu a colaborat la Foaie pentru minte, inimă și literatură citeşte mai mult LECTURI PARALELE Carmen Neamțu Seducător precum vinul din Lesbos Nimeni nu putea să scrie mai empatic și mai înflăcărat această carte decât Theodor Paleologu. Nu este o carte de memorii, ci o biografie intelectuală din care poți extrage „conseils”, adică reflecții și lecții de viață. citeşte mai mult Ionel Bota Disoluții sau despre puritatea pierdută a lumii Într-o viață dedicată cuvântului și magiilor poeziei ca solemnitate pururi răzvrătită, un autor înregistrează, printre volumele deja tipărite, și alte victorii tactice. El stă gata pregătit, cum se spune, în agora dezbaterii, nu abandonează nici peisajul uman, caligrafia ființei, dintre experiențele sale, este mereu prezent în lumea care i-a fost dată. citeşte mai mult Lucia Cuciureanu Lumea asta, încotro? Deși Cosmin Leucuța n-a atins încă borna 40, a scris deja șase cărți. La 23 de ani i-a apărut romanul de formație Laptele negru al mamei (despre care am scris în revista Familia), câștigător al primului concurs de debut organizat de Editura Adenium. citeşte mai mult Vasile Igna O pendulare între eros și thanatos Poemele Elinei Adam au ceva din aerul de început al poeziei Angelei Marinescu ori al Norei Iuga, fără accentele de disperare a celei dintâi și fără alinturile celei de a doua. E, desigur, o înrudire de esență și nu una de contagiune formală. citeşte mai mult Ioan Matiuț Reîntoarcerea poetului Răsfoind cartea poetului Ioan Sabău, Dictatura firescului, apărută recent la Editura MIRADOR, îmi amintesc cu nostalgie de viața literară arădeană a anilor 80. Eram colegi la cenaclul „Luceafărul”, unde tinerii aspiranți la calitatea de scriitor își petreceau ucenicia literară, iar Ioan Sabău era una din tinerele speranțe. citeşte mai mult Romulus Bucur viața după literatură În general, cînd vorbim despre literatură, pornim de la un nume adunat pe-o carte, ajungînd la o seamă de nume adunate pe-o listă de cărți. Cînd ne profesionalizăm, măcar un pic, avem liste de nume asociate cu cărți & articole. Elementar, nu? citeşte mai mult Romulus Bucur ironie serioasă. sau seriozitate ironică Încă din titlu, ești înclinat să fii de aceeași părere cu autorul, sau, cel puțin, să-i zîmbești complice. După ce, pe clapeta cărții, îi explică istoria și motivația, imaginea finală e aceea a prietenului cu care te întîlnești întîmplător, din cînd în cînd. Încercați o conversație din frînturi de propoziții, mergeți la o cafea și tăceți împreună. citeşte mai mult Gabriela Lung Despre candoare și monstruozitatea ei Olga Ștefan a lansat un nou volum de poezie, antologia Bestia de zahăr. Cartea se prezintă sub forma unei colecții de texte alese și dispuse în ordine cronologică, preluate din volumele anterioare publicate. citeşte mai mult BIBLIOTHECA UNIVERSALIS Guillaume Dreidemie poeme, traducere de Codrin Stegaru citeşte mai mult Gérard le Goff (poeme, traducere de Sonia Elvireanu) citeşte mai mult