Revista Arca, Nr. 1 / 2021 CRONICA LITERARĂ Radu Ciobanu Riscurile sincerităţii Importanţa jurnalului ca specie, rezidă în autenticitatea sa. Iar autenticitatea nu poate fi garantată decât de sinceritatea autorului. Se întâmplă, şi încă deseori, ca, sincer fiind, autorul să greşească în aprecierile sale. Intervine atunci un alt criteriu al evaluării importanţei jurnalului său şi anume buna credinţă care face casă bună cu spontaneitatea reflecţiei. citeşte mai mult Vasile Dan Chiperisme Nimic mai plăcut decît să comentezi o carte cum este aceasta: Seminţe de betel, a lui Grigore Chiper. Sînt poezii, cum s ar zice, la vedere, indubitabile: nimic preţios, abscons în ele, nu tu idei cu schepsis, abil camuflate, prestidigitaţii eufonice, aluzii, şopîrle dosite acolo ori alte artificii cu care îşi împodobesc, pînă la saturaţie, nu puţini autori, spre a fi inconfundabili, creaţiile. Nu, nimic din toate astea. citeşte mai mult DIALOG „Doar prin inimă ştim că se schimbă ceva” Interviu realizat de Rodrigo Menezes cu Simona Constantinovici despre Dicţionarul de termeni cioranieni citeşte mai mult CONTRATEME Horia Al. Căbuţi Orizontul stingerii „– Știi, soră, ar trebui într-adevăr inventat un mijloc nou de comunicare, în afara limbii... ceea ce s-a scris şi s-a vorbit până acum a devenit cu totul surd şi mut...” – constată unul dintre personajele romanului 1918. Huguenau sau realismul din trilogia Somnambulii, prima creaţie literară consistentă şi masivă a scriitorului austriac Hermann Broch. Personajul respectiv nu face decât să expună explicit ceea ce plăsmuitorul său va pune în operă la modul grandios în marele său „roman” Moartea lui Virgiliu. citeşte mai mult ESEU Florea Lucaci Λόγος‑ul şi filosofia În textul originar al Sfintei Evanghelii după Ioan, adică în limba greacă, primul verset precizează fără echivoc caracterul divin al Logosului, care derivă din relaţia de identitate cu Dumnezeu. citeşte mai mult Cosmin Victor Lotreanu Alegerile Franței: De la Valéry Giscard d’Estaing la François Mitterrand „Schimbarea în continuitate” versus alternativa socialismului „à la française” (1974-1981) Partea a II-a Partea a doua a studiului se concentrează asupra alegerilor prezidenţiale din Franţa anului 1981, an al unui tablou politic extrem de complex. Demisia lui Jacques Chirac din funcţia de prim ministru (august 1976), act eminamente unilateral, a fost finalul dar paradoxal şi debutul unui clivaj tot mai pronunţat între formaţiunile politice de dreapta, RPR („Adunarea pentru Republică”, partid neo gaullist creat în decembrie 1976, preşedinte acelaşi Jacques Chirac) şi CNRI („Centrul Naţional al Republicanilor Independenţi”, partid prezidenţial, non gaullist, devenit în februarie 1978 UDF/„Uniunea pentru Democraţie Franceză”). citeşte mai mult ARTE VIZUALE Ovidiu Pecican Suzana Fântânariu şi sertarele vieţii Sertare... Perimetre semimobile, ascunse privirii sau numai discret distribuite sub alte suprafeţe, direct perceptibile, acestea... Adăposturi de vreme rea pentru manuscrise şi relicve preţioase, broderii destrămate ori bileţele cu scrisul cvasievaporat, imposibil de expus fără riscuri la vedere ori în sfera de acţiune a altei inteligenţe, a altui suflet... citeşte mai mult ALBUM Suzana Fântânariu citeşte mai mult POEZIE Ramona Băluţescu De suprafață// Tu mă cauți pe mine fiindcă vrei să te caut,/ Spunîndu-te, neascultîndu-mă,/ Repezit în toate,/ Vărsîndu-ți substanța în orice cofă nouă, ca un alint,/ Rugîndu-mă să te confirm/ Printr-o secetă de care nu ai nevoie,/ Vîrstată, în ce ți s-ar cuveni,/ Ca o lăcusta a dorului/ Înainte de salt. citeşte mai mult Virginia Olaru Imaginile se derulau singure// Închis într-o cutie de sticlă/ căutând mereu cu mâinile un punct slab/ pe suprafața transparentă,/ necunoscutul își agita brațele/ privind în sus/ ca și cum vorbele s-ar desprinde din tavan/ sau din cerul închis pentru renovare citeşte mai mult PROZĂ Ştefan Damian Urma altoiului 1. M-am întrebat iar, nu mai ştiu pentru a câta oară: „Tu ce crezi că-i dincolo?” „Care dincolo? Fiindcă, dacă este un dincolo, ai putea să-l auzi. Dar nu-l auzi. Adică ceva, totuşi, auzi, dacă îţi ascuţi bine urechea. citeşte mai mult RESTITUIRI Ion Mierluţiu Tipografia Universităţii din Buda Apărută la Editura Noi din Gyula (Ungaria) în 1944, cartea lui Domokos Sámuel, Tipografia Universităţii din Buda, aduce o contribuţie importantă la cunoaşterea activităţii corifeilor Școlii Ardelene (Samuil Micu Clain, Gheorghe Șincai şi Petru Maior) din perioada în care aceştia au lucrat la Tipografia din Buda şi nu numai. citeşte mai mult Iulian Negrilă Moise Soranu Novacu (1806 1862) Preot şi poet român, s-a născut la Haţeg din părinţii Matei Soranu, capelan unit al Haţegului şi Maria Novac, nepoata lui Baba Novac, fostul general al lui Mihai Viteazul. A fost botezat de parohul neunit Adam Noac, iar naşi i au fost Ion Csucs cu Maria Popescu. citeşte mai mult LECTURI PARALELE Florin Ardelean O recidivă Horia Al. Căbuţi este acaparat de gustul scrisului şi, iată, ia avânt. O carte nouă la doar un an după publicarea alteia (Peisajul metaontic), e indiciul unei stări de bine, creatoare. Fireşte, noul produs editorial a fost posibil graţie eseurilor găzduite (mai ales) de Revista „Familia” (rubrica susţinută de autor are un titlu cvasi-obscur – Cuantata polifenică), acestea constituind nucleul dur al noului op. citeşte mai mult Andrei Mocuţa Cuvinte bine ţintite (proza scurtă: un manifest) La începutul anului 2017, a apărut primul număr al platformei literare online Literomania, un proiect comun al scriitorilor Adina Diniţoiu şi Raul Popescu. Iniţiativa lor este cu atât mai lăudabilă, cu cât revista este o publicaţie independentă susţinută strict prin forţele şi resursele proprii. citeşte mai mult Andrei Mocuţa Stereotipurile şi paradoxurile românităţii Stereotipurile românităţii s-au născut Din psihologia poporului român (1907) a lui Dumitru Drăghicescu la începutul secolului XX. Eseul său porneşte de la mentalitatea romană superioară, de la modelul latin: „Turcirea, „regimul domniilor scurte”, intrigile politice şi meschinăria luptei pentru putere, „parazitismul grec” şi „seducţia elementului grecesc”, ateismul popular, „chipul oriental al bisericii ortodoxe” care a încurajat lenea şi nepăsarea, „superficialitatea”, „împrumuturile fără alegere” etc. toate tarele acestea istorice, psihologice, culturale sunt remediabile prin „continuarea creierului latin”, blazonul nobleţei naţionale.” citeşte mai mult Carmen Neamţu Katerina prinde aripi Ritmul din mass-media este cu totul altul decât ritmul literaturii. Péter Demény le-a exersat pe amândouă. Poet, traducător şi publicist (la blogul „Adevărul”), redactor la revista literară „Látó” din Târgu-Mureş, Demény lansează acum un poem în proză , îmbrăţişând un stil baroc, cu o frazare amplă. citeşte mai mult Felix Nicolau Studiul pătimaş al iubirii. Metode de cercetare Cum arăta şi Mircea Eliade: e o deosebire calitativă între chimic şi alchimic. De aici şi faptul că poeţii recurg mai mult la cea de a doua decât la prima. Iată, Raluca Faraon în Alchimia memoriei distilează şi sublimează jarul biţilor de informaţie personală (fie ei şi generaţi ad hoc). citeşte mai mult Anton Ilica Leagănul unei duminici Totdeauna mi s-au părut riscante şi curajoase trecerile de la un gen literar la altul, deşi foarte mulţi scriitori consacraţi îşi încearcă aptitudinea creativă, devenind excelenţi în lirică, proză, gazetărie, eseistică. citeşte mai mult Lucia Cuciureanu „parfumul de pe frâiele vrăjite” Simona-Grazia Dima este o scriitoare cunoscută în lumea noastră literară. O ştiu şi cititorii care îi caută cărţile, o gratulează cu ocazia lansărilor de carte, îi citesc poemele şi interviurile din revistele din ţară şi din publicaţiile literare din străinătate. citeşte mai mult Sonia Elvireanu Clopote de lemn După două volume de poezie, Radu Matei Todoran, abordează cu autentic talent narativ proza scurtă: Clopote de lemn (Vertical, 2020). Subiectele sunt de o mare varietate datorită inspiraţiei diferite : cotidianul pandemic... citeşte mai mult Maria Niţu Poveştile lunii de tablă Volumul Luna de tablă este debutul în proză al lui criticului Dorin Murariu, autoritate critică în fieful Vestului Apropiat. Alcătuit din douăsprezece povestiri, cu titlu şi nucleu narativ proprii, aparent independente, la „prima strigare”, ar părea un volum de proză scurtă. citeşte mai mult Mihaela Albu Iubirea şi arhitectura divină a cosmosului Ela Iakab, spre deosebire de numeroşi scriitori din generaţia sa, a păşit în literatură sub auspicii demne de admiraţie: cartea ei de debut, Deşertăciune şi asceză (editura Eubeea, Timişoara, 2011), un studiu complex despre opera lui Tudor Arghezi, a intrat imediat în atenţia criticii literare româneşti, nu pentru că făcea parte dintr o cercetare doctorală, ci pentru înalta ţinută a premiselor, a viziunii, a demersului şi a limbajului ei. citeşte mai mult Lucian Scurtu „Rememorez materia din care am fost alcătuit” Autor al mai multor cărţi de poezie, aleşdanul Petru Covaci revine pe scena literară cu un nou volum, Nisipul şi pletele muzei. Deşi pe pagina de gardă suntem atenţionaţi că volumul este însoţit de un Cuvânt însoţitor (al lui Ioan Holban), acesta lipseşte surprinzător, evaluările criticului ieşean fiind, totuşi, prezente pe coperta a patra citeşte mai mult Titu Popescu „Vedenia” lui Cornel Nistea Nu este prima dată cînd scriu despre Cornel Nistea. Am avut prilejul, cu alte ocazii, să remarc, la omul Nistea, firea lui parolistă, punctualitatea şi hărnicia, ardelenismul într un cuvînt, toate stînd sub semnul unei dîrzenii a probităţii. El nu şi eshibă înzestrarea literară în mijlocul unor coterii efemere, ci ignoră voit mijloacele politice de parvenire. citeşte mai mult Tudor Cicu „La cumpăna furnicilor” Notasem undeva cum că, în „Poessie”, Tommaso Campanela – prin 1921 – făcea următoarea afirmaţie, scriindu-i, se pare, lui Galilei: „Eu învăţ mai mult din anatomia unei furnici sau a unui fir de iarbă”. „Pentru că furnica are un simţ estetic” (spunea şi poeta Ildiko Șerban) citeşte mai mult Gheorghe Secheşan Poezie şi existenţă Ar trebui spuse, din capul locului, câteva lucruri despre poezia Ancăi Beidac. În primul rând, autoarea nu scrie poezie ca să se afle în treabă, ci pentru a se rosti pe sine. citeşte mai mult PRE-TEXTE Constantin Dehelean Despre modernitatea post romantică Ieşim din romantismul deseori exaltant. Ţinem, totuşi, cont că romantismul a inventat mitul subiectului, al personajelor care se mişcă de cele mai multe ori într o dinamică ameţitoare. Dar se forţează „solul” literaturii, în special a celei epice, pentru a fi semănat cu un „eu” excesiv, puternic conturat, uneori ducând firul epic spre adevărate explozii de tenebre, dar şi de sunete şi de lumini. citeşte mai mult Zona F & SF Lucian Vasile Szabo România contrafactuală a lui Cornel Robu În contextul contribuţiilor critice privind ficţiunea speculativă românească (fantasy, fantastic, science fiction, utopie/ distopie, istorii contrafactuale şi altele), Cornel Robu are un rol de frunte. Merită amintite aici şi realizările unor teoreticieni ai genului, deoarece reuşitele lor au marcat profund demersurile critice de la noi din ţară. citeşte mai mult Yvan Goll Din poezia lumii Noapte de lava // În leprozeriile grădinilor de trandafiri/ Să îmbrăcăm din nou purpura febrelor// Toate promovate întru gloria durerilor citeşte mai mult