Revista Arca, Nr. 1 / 2022 CRONICA LITERARĂ Radu Ciobanu În miezul lucrurilor Ernst Jünger a trăit o sută trei ani (1895‑1998), a participat la cele două Războaie Mondiale, a fost rănit în Primul de paisprezece ori şi apoi decorat cu cel mai înalt ordin al Germaniei, „Pour le Mérite”. Abia împlinise douăzeci de ani. În cel de Al Doilea a participat din Franţa până în Caucaz, dar n‑a depăşit gradul de căpitan şi în cele din urmă a fost exclus ca nedemn de a face parte din armată citeşte mai mult Romulus Bucur Poezie şi izolare Textele pe care le semnez în acest prim număr pe anul 2022 au cîteva trăsături comune: aparţin unor poete, bune, zic eu, debutante, şi sînt, toate, publicate în anul 2020. În pandemie, înr‑un moment al acesteia cînd nu se ştia (aproape) nimic despre tratamentul acestei, vaccinurile încă nu existau, eram izolaţi fiecare în cochilia/ bula proprie citeşte mai mult DIALOG „Timp să fie pentru toate...” Interviu realizat de Titus Crişciu cu Ion Bogdan Lefter citeşte mai mult CONTRATEME Horia Al. Căbuţi Bucla lui Marcel „O mare operă nu oglindeşte numai societatea contemporană, ci mai ales graniţele cunoaşterii la care a ajuns insul, victoriile sale teoretice” – spunea Mircea Eliade referitor la împletirea epicului cu teoriile filosofice şi ştiinţifice la marii scriitori; Proust fiind, evident, explicitat printre ei. citeşte mai mult ESEU Rodrigo Inácio R. Sá Menezes „Dialectica indolenţei”: erezie şi idiotism împotriva tiraniei pozitivităţii toxice Cioran şi Han găsesc un teren comun când vine vorba de critica filosofică a logicii hiperproductivităţii şi a imperativului eficienţei în lumea occidentală contemporană. În Tratatul de descompunere, cartea sa de debut ca scriitor de limbă franceză, Cioran laudă scepticismul, lenea, inutilitatea universală... „Există măcar o singură viaţă limpede, transparentă, fără rădăcini umilitoare, fără motive inventate, fără mituri ţîşni te din dorinţe? citeşte mai mult Igor Isac Fascinantele sensuri ale nostalgiei E uimitor să constatăm că George Steiner în excelenta sa carte Nostalgia după absolut (editura Humanitas, 2021), încearcă să ne demonstreze că cele trei teorii care au dominat secolul XX şi anume materialismul dialectic a lui Marx, psihanaliza lui Freud şi antropologia structurală a lui Levi-Strauss, au eşuat ca adevăruri ştiinţifice pe care ei au dorit să le impună. citeşte mai mult Florea Lucaci Ispitit de cuvinte Din lectura cărţii Genezei despre creaţia lumii, te poate pune pe gânduri o întrebare, şi anume: Cum a fost cu putinţă să fie omul? Ispita de a iscodi rostirea divină se insinuează în mod straniu prin cuvintele chip şi asemănare, care dau seamă de relaţia dintre Dumnezeu şi om. citeşte mai mult Cosmin Victor Lotreanu Ani de război şi atentate la Sarajevo. Tragedia unui oraş asediat prin ochii unui comandant al FORPRONU A scrie despre anii războiului din fosta Iugoslavie a ultimului deceniu de secol XX comportă necesitatea unor lecturi prealabile amănunţite. Interesul propriu a plecat de la lucrarea A crede şi a îndrăzni/ Croire et Oser, semnată Philippe Morillon, fostul comandant adjunct al „Căştilor Albastre” ale ONU/ FORPRONU din Bosnia şi Herţegovina din timpul conflictului ce a însângerat Iugoslavia şi, poate în primul rând (deşi a încerca să ierarhizez un război sau mai multe reprezintă o eroare) Bosnia şi Herţegovina. citeşte mai mult ARTE VIZUALE Carmen Neamţu Vitrina cu spectacole La sala „Studio” a teatrului arădean merită să vedeţi comedia Titanic vals de Tudor Muşatescu (1903‑1970), piesa care nu şi‑a pierdut prospeţimea, chiar dacă a fost scrisă în 1932. Autorul însuşi stabilea coordonatele spectacolului: „acţiunea se petrece în zilele noastre, în orice oraş unde există soacre, neveste şi prefecturi”. citeşte mai mult ALBUM Maria Furnea Manifest pentru linişte Prezentare de Ioan Kett Groza citeşte mai mult POEZIE Traian Ștef ÎNTOARCERI// Casa e singură/ Doar o pisică îi dă tîrcoale/ Să caute un rest de mîncare în blidul din colţ/ Și de cele mai multe ori/ Nu găseşte decît furnici/ Sau cel mult un dulce şoarece/ În vreun cotlon/ Eu găsesc că umbra are aceeaşi putere/ Cu corpul care se interpune între ea şi/ Lumina soarelui/ citeşte mai mult PROZĂ Ildiko Șerban Zambo Luasem deja decizia de a‑mi asuma tot ce urma să vină. „Fraiere!” mi‑am spus rapid ca şi cum mi‑ar fi fost teamă să nu mă răzgândesc. O dată ce m‑am catalogat nu mai exista cale de întoarcere. Nu era prima dată când nodul ăsta din stomac se zvârcolea ca un ghem de viermi, dar era prima dată când nu mai voiam să experimentez amânarea. citeşte mai mult RESTITUIRI Poezia la ora H Petru M. Haş s‑a născut în 1947 la Mişca, judeţul Arad, şi a decedat în 14 februarie 2022, tot la Arad. A debutat în Cluj (publicistic, în Steaua, 1967, editorial cu „Dor negru”, Colecţia Luceafărul, 1969). Cei mai mulţi nu îl iubeau pe dînsul. N‑are nicio importanţă că şi reciproca era valabilă. Mai mult, Petru M. Haş era paralel cu oraşul în care trăia. citeşte mai mult Iulian Negrilă Nicolae Rădulescu‑Niger (1861‑1944) Numele său la naştere a fost Nicolae Gheorghiu. S‑a născut la Bârlad în 1861, fiind un însemnat prozator, poet, dramaturg. A fost fiul negustorului Radu Gheorghiu. Studiile liceale le‑a făcut la Bacău şi Bârlad. A fost funcţionar în Ministerul Cultelor şi Artelor. citeşte mai mult LECTURI PARALELE Alexandru Moraru Puncte cardinale Există în filmul Șatra, regizat de basarabeanul Emil Lotreanu, o scenă impresionantă. Îndrăgostindu‑se instantaneu de ţigăncuşa Rada (interpretată magistral de actriţa Svetlana Toma), un nobil zonal nu mai ştia ce să‑i ofere, pentru a‑i intra în graţii. I‑a promis bijuterii, protecţie, bunăstare, însă frumoasa nomadă l‑a respins hotărât. Uimit de refuzurile ei repetate, boierul, în final, a răbufnit exasperat: „Bine, bine, dar ce vrei?! Ce să‑ţi mai dau?!...” La care tânăra i‑a răspuns ferm: „Nimic în afară de drumuri!” citeşte mai mult Felix Nicolau Dosarul Ovidiu redeschis la sediul prozodiei computaţionale Un foarte interesant volum de traduceri computaţionale şi de poezie algoritmizată prozodic ne oferă Margento (Chris Tănăsescu), Steve Rushton, Taner Murat, Various Wanted/ Se caută diversuri. Un original (aproape) lipsă/ şi cinci traduceri literare/ computaţionale/ vizuale. Invocând joaca pe seama cititorului practicată atât de Ovidiu, cât şi de Marlowe, autorii îşi asumă aceeaşi abordare şi oferă cinci „traduceri năucitoare”. citeşte mai mult Andrei Mocuța Insectarul cu emoții Monica Rodica Iacob este poate cea mai discretă poetă din cercul restrâns al scriitorilor arădeni, o apariție mereu timidă în spațiul public, dar nelipsită la evenimentele literare locale. A avut parte de o critică de întâmpinare generoasă din partea unor nume serioase precum Mircea Mihăieș, Petru M. Haș sau Gheorghe Mocuța. citeşte mai mult Lucia Cuciureanu Poduri înalte, ape adânci Horia Gârbea are o panoplie în care sunt aşezate „de‑a valma într‑o artistică neorânduială” (M. Sadoveanu) cărţi de poezie, proză, piese de teatru, critică literară şi teatrală, eseu, traduceri. De asemenea, a scris cărţi ştiinţifice (să nu uităm că este inginer constructor, doctor în inginerie, cadru didactic universitar). În plus, a realizat scenarii de filme şi show‑uri pentru TV şi între timp a devenit şi autor de texte muzicale. citeşte mai mult Iulia Stoichiţ Esperando a Lia, Esperando (l)a Espera Nu știu exact cum, dar dacă am flash-uri cu un film văzut când eram copilă, unul dintre acestea este The Hours. Probabil a rulat pe HBO la un moment dat (în fond, e apărut în 2002 filmul) în unul din episoadele mele bolnăvicioase și, printr-o ceață de-asta de stare de rău, somnolență și revenire din boală, niște imagini, o atmosferă, nu știu exact ce, a ajuns la mine din acel film și a(u) rămas cu mine. citeşte mai mult Maria Niţu Pulsul vieţii din bobina de hârtie În Timişoara culturală, Robert Șerban, poet, jurnalist, promotor cultural, allegro vivace în presa scrisă şi cea audiovizuală, este argintul viu al momentului, aderând la tot ce e nou (sau îmbrăcat în formă nouă), ieşit din tipare clasice repetitive, mobilizator, în stare continuă de update, animă tot ce‑i pică sub mână, cu îndrăzneală, fără reticenţe, e sarea şi piperul urbei. citeşte mai mult Claudiu T. Arieşan Poezia şi rosturile întemeierii culturale Dacă ar fi caracterizăm atitudinea esenţială a harnicei şi temeinicei scriitoare Ana Pop Sîrbu faţă de ingineria fină a propriei creaţii literare, cred că dorinţa de înnoire perpetuă este jalonul cel mai important de subliniat. Când onestă cronică sentimentală, când lirică profund cerebrală, când ciclu compact de poeme susţinute printr‑o idee centrală, când poezie atinsă de aripa metafizică a îngerului scriiturii citeşte mai mult Lucian Scurtu Cod poetic personal Pe coperta a patra a cărţii de poezie, Cod numeric personal, Editura Cartea Românească, 2018, Lucian Vasiliu se „autodenunţă” amiabil, precizând a fi autorul a „circa” 30 de cărţi publicate în ţară şi în străinătate, şi toate în diverse domenii literar–culturale: poezie, proză, jurnal de turism cultural, la care, adăugăm noi, monografii, albume ale urbei de pe Bahlui, traduceri, epistole, remarcându‑se, după cum uşor se poate constata, prin prolificitate şi rafinat har artistic. citeşte mai mult Gheorghe Secheşan Eseuri dulci‑amare S‑ar putea crede, citind (superficial) primele rânduri ale volumului de eseuri al Danielei Văleanu, că ne aflăm în faţa unui eşantion tipic de text „aparţinător” genului glossy: expresii „suave” („Dintre multele gânduri, am ales doar Gândurile… pe cele senine, luminoase care, chiar dacă te întristează prin ceea ce‑ţi trezesc uneori din amintire, te fac să mergi voios şi cu încredere mai departe”) citeşte mai mult Mircea Pascariu Cuget, deci EXI(s)T „Timpul este modalitatea universului de a evita situaţia în care totul se întâmplă simultan” este ciudata definiţie a timpului din perspectiva lui John Wheeler (cel care a denumit „găurile negre”). A încerca să dai o definiţie timpului este o misiune grea atât pentru fizicieni şi filosofi, cât şi pentru psihologi sau teologi. citeşte mai mult Romulus Bucur Poezie şi izolare Cartea Antoniei Mihăilescu e unul din rezultatele acţiunii poetice a lui Alexandru Muşina – cursurile sale de scriere creatoare şi atmosfera pe care a reuşit s‑o creeze la facultatea de litere a universităţii braşovene au reverberat, dincolo de moarte, în concursul de debut care‑i poartă numele. Nu sună bine, dar sînt mîndru că, de la început, fac parte din juriul care a premiat şi această carte. citeşte mai mult PORTRET La despărţirea de Ovidiu Cornea În urmă cu ceva timp, arădenii l au condus pe ultimul său drum pe Ovidiu Cornea, o personalitate culturală arădeană remarcabilă, fost inspector pentru instituţiile profesioniste de concerte şi spectacole, director al Casei Creaţiei Populare, iar mai apoi, timp de două decenii, director al Teatrului de Stat. citeşte mai mult POEŢI ARĂDENI DE AZI Violeta Pintea 1.// spre norocul cerului/ eu nu am fost niciodată pasăre./ până la tine a fost un pas/ apoi mai mulţi./ din ce în ce mai mulţi. citeşte mai mult Ioan Dehelean AMINTIRI// Toată lumea ştie/ şi ştie şi ştie şi ştie.../ Maldăre de...eu ştiu!/ Niciunul nu zice nu ştiu/ Poate Socrate/ dar, asta demult tare demult citeşte mai mult Constantin Butunoi SE MIRĂ NEPOTUL// ca nepotul meu/ alt copil nu ştiu să existe/ o comoară plină de lipici/ când devine curios/ mă pune în dificultate/ bubule ce făceai/ când erai de vârsta mea citeşte mai mult Ioan Vasile Marcu ÎNVAŢĂ-MĂ// Știu că nu sunt mai bun ca alţii.../ Eu doar atâta pot să fiu:/ O lacrimă printre cuvinte/ Hrănind un fir de iarbă viu... citeşte mai mult Lazăr Magu TOAMNA PĂRINŢILOR// STRADA GHEORGHE MOCUŢA// Te-ai exilat pe-un ţărm cu flori,/ unde îngeri se nasc şi cresc/ şi inventează noi culori/ şi poartă nimb împărătesc. citeşte mai mult ZONA F & SF Lucian‑Vasile Szabo Mentalişti, exilaţi şi fantastici, cu Florin Manolescu Un critic surprinzător. Florin Manolescu este o personalitate de prim rang a culturii române şi europene. El s‑a remarcat prin trei direcţii de studiu, toate completând profilul său academic, acela de profesor universitar. O contribuţie extraordinară a avut în cercetarea ficţiunii speculative ca science fiction în România, domeniu în care şi‑a luat doctoratul citeşte mai mult CONTACT Andrei Zbîrnea, nick cave@bergen, Casa de pariuri literare, 2021, 67 p. Cred că am înţeles ce a vrut să facă Andrei Zbîrnea în nick cave@bergen. A vrut să scoată un album live (nu LP, EP sau single) cu cover‑urile lui proprii după piesele unor trupe preferate. Pe Alcest, Kauan, Black Sabbath, Katatonia, Threshold şi Riverside i‑am ascultat şi eu. citeşte mai mult