Revista Arca, Nr. 1 / 2022

CRONICA LITERARĂ

Radu Ciobanu

În miezul lucrurilor

Ernst Jünger a trăit o sută trei ani (1895‑1998), a participat la cele două Războaie Mondiale, a fost rănit în Primul de paisprezece ori şi apoi decorat cu cel mai înalt ordin al Germaniei, „Pour le Mérite”. Abia împlinise douăzeci de ani. În cel de Al Doilea a participat din Franţa până în Caucaz, dar n‑a depăşit gradul de căpitan şi în cele din urmă a fost exclus ca nedemn de a face parte din armată

citeşte mai mult

Romulus Bucur

Poezie şi izolare

Textele pe care le semnez în acest prim număr pe anul 2022 au cîteva trăsături comune: aparţin unor poete, bune, zic eu, debutante, şi sînt, toate, publicate în anul 2020. În pandemie, înr‑un moment al acesteia cînd nu se ştia (aproape) nimic despre tratamentul acestei, vaccinurile încă nu existau, eram izo­laţi fiecare în cochilia/ bula proprie

citeşte mai mult

DIALOG

„Timp să fie pentru toate...”

Interviu realizat de Titus Crişciu cu Ion Bogdan Lefter

citeşte mai mult

CONTRATEME

ESEU

Igor Isac

Fascinantele sensuri ale nostalgiei

E uimitor să constatăm că George Steiner în excelenta sa carte Nostalgia după absolut (editura Humanitas, 2021), încearcă să ne demonstreze că cele trei teorii care au dominat secolul XX şi anume materialismul dialectic a lui Marx, psihanaliza lui Freud şi antropologia structurală a lui Levi-Strauss, au eşuat ca adevăruri ştiinţifice pe care ei au dorit să le impună.

citeşte mai mult

ARTE VIZUALE

Carmen Neamţu

Vitrina cu spectacole

La sala „Studio” a teatrului arădean merită să vedeţi comedia Titanic vals de Tudor Muşatescu (1903‑1970), piesa care nu şi‑a pierdut prospeţimea, chiar dacă a fost scrisă în 1932. Autorul însuşi stabilea coordonatele spectacolului: „acţiunea se petrece în zilele noastre, în orice oraş unde există soacre, neveste şi prefecturi”.

citeşte mai mult

ALBUM

Maria Furnea

Manifest pentru linişte

Prezentare de Ioan Kett Groza

citeşte mai mult

POEZIE

PROZĂ

RESTITUIRI

Poezia la ora H

Petru M. Haş s‑a născut în 1947 la Mişca, judeţul Arad, şi a decedat în 14 februarie 2022, tot la Arad. A debutat în Cluj (publicistic, în Steaua, 1967, editorial cu „Dor negru”, Colecţia Luceafărul, 1969). Cei mai mulţi nu îl iubeau pe dînsul. N‑are nicio importanţă că şi reciproca era valabilă. Mai mult, Petru M. Haş era paralel cu oraşul în care trăia.

citeşte mai mult

LECTURI PARALELE

Alexandru Moraru

Puncte cardinale

Există în filmul Șatra, regizat de basarabeanul Emil Lotreanu, o scenă impresionantă. Îndrăgostindu‑se instantaneu de ţigăncuşa Rada (interpretată magistral de actriţa Svetlana Toma), un nobil zonal nu mai ştia ce să‑i ofere, pentru a‑i intra în graţii. I‑a promis bijuterii, protecţie, bunăstare, însă frumoasa nomadă l‑a respins hotărât. Uimit de refuzurile ei repetate, boierul, în final, a răbufnit exasperat: „Bine, bine, dar ce vrei?! Ce să‑ţi mai dau?!...” La care tânăra i‑a răspuns ferm: „Nimic în afară de drumuri!”

citeşte mai mult

Felix Nicolau

Dosarul Ovidiu redeschis la sediul prozodiei computaţionale

Un foarte interesant volum de traduceri computaţionale şi de poezie algoritmizată prozodic ne oferă Margento (Chris Tănăsescu), Steve Rushton, Taner Murat, Various Wanted/ Se caută diversuri. Un original (aproape) lipsă/ şi cinci traduceri literare/ computaţionale/ vizuale. Invocând joaca pe seama cititorului practicată atât de Ovidiu, cât şi de Marlowe, autorii îşi asumă aceeaşi abordare şi oferă cinci „traduceri năucitoare”.

citeşte mai mult

Andrei Mocuța

Insectarul cu emoții

Monica Rodica Iacob este poate cea mai discretă poetă din cercul restrâns al scriitorilor arădeni, o apariție mereu timidă în spațiul public, dar nelipsită la evenimentele literare locale. A avut parte de o critică de întâmpinare generoasă din partea unor nume serioase precum Mircea Mihăieș, Petru M. Haș sau Gheorghe Mocuța.

citeşte mai mult

Lucia Cuciureanu

Poduri înalte, ape adânci

Horia Gârbea are o panoplie în care sunt aşezate „de‑a valma într‑o artistică neorânduială” (M. Sadoveanu) cărţi de poezie, proză, piese de teatru, cri­tică literară şi teatrală, eseu, traduceri. De asemenea, a scris cărţi ştiinţifice (să nu uităm că este inginer constructor, doctor în inginerie, cadru didactic universitar). În plus, a realizat scenarii de filme şi show‑uri pentru TV şi între timp a devenit şi autor de texte muzicale.

citeşte mai mult

Iulia Stoichiţ

Esperando a Lia, Esperando (l)a Espera

Nu știu exact cum, dar dacă am flash-uri cu un film văzut când eram copilă, unul dintre acestea este The Hours. Probabil a rulat pe HBO la un moment dat (în fond, e apărut în 2002 filmul) în unul din episoadele mele bolnăvicioase și, printr-o ceață de-asta de stare de rău, somnolență și revenire din boală, niște imagini, o atmosferă, nu știu exact ce, a ajuns la mine din acel film și a(u) rămas cu mine.

citeşte mai mult

Maria Niţu

Pulsul vieţii din bobina de hârtie

În Timişoara culturală, Robert Șerban, poet, jurnalist, promotor cultural, allegro vivace în presa scrisă şi cea audiovizuală, este argintul viu al momentului, aderând la tot ce e nou (sau îmbrăcat în formă nouă), ieşit din tipare clasice repetitive, mobilizator, în stare continuă de update, animă tot ce‑i pică sub mână, cu îndrăzneală, fără reticenţe, e sarea şi piperul urbei.

citeşte mai mult

Claudiu T. Arieşan

Poezia şi rosturile întemeierii culturale

Dacă ar fi caracterizăm atitudinea esenţială a harnicei şi temeinicei scriitoare Ana Pop Sîrbu faţă de ingineria fină a propriei creaţii literare, cred că dorinţa de înnoire perpetuă este jalonul cel mai important de subliniat. Când onestă cronică sentimentală, când lirică profund cerebrală, când ciclu compact de poeme susţinute printr‑o idee centrală, când poezie atinsă de aripa metafizică a îngerului scriiturii

citeşte mai mult

Lucian Scurtu

Cod poetic personal

Pe coperta a patra a cărţii de poezie, Cod numeric personal, Editura Cartea Românească, 2018, Lucian Vasiliu se „auto­denunţă” amiabil, precizând a fi autorul a „circa” 30 de cărţi publicate în ţară şi în străinătate, şi toate în diverse domenii literar–culturale: poezie, proză, jurnal de turism cultural, la care, adăugăm noi, monografii, albume ale urbei de pe Bahlui, traduceri, epistole, remarcându‑se, după cum uşor se poate constata, prin prolificitate şi rafinat har artistic.

citeşte mai mult

Gheorghe Secheşan

Eseuri dulci‑amare

S‑ar putea crede, citind (superficial) primele rânduri ale volumului de eseuri al Danielei Văleanu, că ne aflăm în faţa unui eşantion tipic de text „aparţinător” genului glossy: expresii „suave” („Dintre multele gânduri, am ales doar Gândurile… pe cele senine, luminoase care, chiar dacă te întristează prin ceea ce‑ţi trezesc uneori din amintire, te fac să mergi voios şi cu încredere mai departe”)

citeşte mai mult

Mircea Pascariu

Cuget, deci EXI(s)T

„Timpul este modalitatea universului de a evita situaţia în care totul se întâmplă simultan” este ciudata definiţie a timpului din perspectiva lui John Wheeler (cel care a denumit „găurile negre”). A încerca să dai o definiţie timpului este o misiune grea atât pentru fizicieni şi filosofi, cât şi pentru psihologi sau teologi.

citeşte mai mult

Romulus Bucur

Poezie şi izolare

Cartea Antoniei Mihăilescu e unul din rezultatele acţiunii poetice a lui Alexandru Muşina – cursurile sale de scriere creatoare şi atmosfera pe care a reuşit s‑o creeze la facultatea de litere a universităţii braşovene au reverberat, dincolo de moarte, în concursul de debut care‑i poartă numele. Nu sună bine, dar sînt mîndru că, de la început, fac parte din juriul care a premiat şi această carte.

citeşte mai mult

PORTRET

La despărţirea de Ovidiu Cornea

În urmă cu ceva timp, arădenii l au condus pe ultimul său drum pe Ovidiu Cornea, o personalitate culturală arădeană remarcabilă, fost inspector pentru instituţiile profesioniste de concerte şi spectacole, director al Casei Creaţiei Populare, iar mai apoi, timp de două decenii, director al Teatrului de Stat.

citeşte mai mult

POEŢI ARĂDENI DE AZI

ZONA F & SF

Lucian‑Vasile Szabo

Mentalişti, exilaţi şi fantastici, cu Florin Manolescu

Un critic surprinzător. Florin Manolescu este o personalitate de prim rang a culturii române şi europene. El s‑a remarcat prin trei direcţii de studiu, toate completând profilul său academic, acela de profesor universitar. O contribuţie extraordinară a avut în cercetarea ficţiunii speculative ca science fiction în România, domeniu în care şi‑a luat doctoratul

citeşte mai mult

CONTACT

Andrei Zbîrnea, nick cave@bergen, Casa de pariuri literare, 2021, 67 p. Cred că am înţeles ce a vrut să facă Andrei Zbîrnea în nick cave@bergen. A vrut să scoată un album live (nu LP, EP sau single) cu cover‑urile lui proprii după piesele unor trupe preferate. Pe Alcest, Kauan, Black Sabbath, Katatonia, Threshold şi Riverside i‑am ascultat şi eu.

citeşte mai mult