Revista Arca, Nr. 4 / 2021

CRONICA LITERARĂ

Cornel Ungureanu

Angela Martin cu Fernando Pessoa, în Aradul copilăriei

Am citit cu admiraţie, în ultimul număr al „Observatorului cultural”, eseul lui Ion Pop despre ultimele cărţi ale doamnei Angela Martin, Lăuntrul ca scenă. Dialoguri cu Fernando Pessoa şi Dragă Fernando Pessoa: cărţi mari, împlinite de un cărturar aşezat, de‑o viaţă, între Cărţi. În urmă cu mai bine de cinci decenii, citeam cu încântare po­eziile Angelei Martin, fiind sigur că nu­mai o stra­tegie universitară o împiedecă să devină repede‑repede om de succes al tinerei generaţii.

citeşte mai mult

Carmen Neamţu

E important ce spui. Și cum

Activitatea editării de texte e pe cât de dificilă, pe atât de desconsiderată azi. Rigoarea filologică, acurateţea tipografică, grija la forma textului dau bătăi de cap şi epuizează.

citeşte mai mult

Radu Ciobanu

Jurnalul bucuriei

La prima vedere, noua carte a universitarei timişorene Cristina Chevereşan – Mansardă la Veneţia – pare un jurnal de călătorie. Contribuie la această impresie chiar prima ei propoziţie: „Am fost întotdeauna fascinată de călătorii.”

citeşte mai mult

Andrei Mocuţa

Angelus Novus

Puţini cititori ştiu că Angela Marcovici (Marinescu) are origini arădene, fiind fiica lui Marius Marcovici, funcţionar superior la prefectura oraşului Arad. Chiar dacă nu a mai văzut Aradul de foarte mult timp, poeta îl evocă într un mod ireverenţios: „n am mai fost în arad de vreo douăzeci şi cinci de ani/ oraşul ăsta mi s a urcat la cap ca un falus.”

citeşte mai mult

Lucia Cuciureanu

Câteva intersecţii. Un singur punct sensibil

Când am în minte spaţiul cultural bănăţean (de la Arad la Lipova, până la Timişoara) îl cuprind în gând şi pe Vasile Popovici. Nu-l cunosc personal, deşi trăim, la urma urmei, la câţiva paşi. I-am dat odată, din fugă, o carte (la ultima ediţie a Colocviului revistelor literare) şi cam atât.

citeşte mai mult

Romulus Bucur

Dragoste & moarte, sau despre un poet (veşnic) tînăr

Întotdeauna am o strîngere de inimă cînd e vorba de un poet care s-a stins de tînăr. Am crescut într-o casă cu cultul lui Labiş. I-am cunoscut pe Cristian Popescu şi Iustin Panţa. Alţi prieteni dragi, pe care nu-i mai numesc, au plecat şi ei înainte de vreme.

citeşte mai mult

DIALOG

„Mă plictisesc oamenii solemni, de fapt morga lor, mă plictisesc locurile comune şi toate lucrurile de‑a gata”

Interviu cu Marcel Tolcea la aniversarea vârstei de 65 de ani. Realizator: Titus Crişciu

citeşte mai mult

CONTRATEME

ESEU

ALBUM

Ioan Paul Colta

Ohara Koson (1877 1945). Gravura japoneză cu păsări şi flori

Una dintre temele centrale ale gravurii japoneze a fost cea care a înfăţişat păsări şi flori (kachō ga) – o sintagmă ce defineşte de fapt un gen în care artiştii au redat lumea naturii, de la păsări şi plante, la insecte, animale, sau peşti. Motivul, provenit din China, a apărut în arta niponă în secolul al XIV lea, iniţial în pictură iar mai apoi şi în xilogravura ukiyo e din perioada Edo (1603-1868).

citeşte mai mult

POEZIE

PROZĂ

RESTITUIRI

LECTURI PARALELE

Felix Nicolau

Înnoire prin tradiţie

Călin Dengel este un poet capabil să varieze reţetele; adică şi-a construit un reţetar copios. Dea. Epicus brevis chiar propune un discurs sever, abstractizat pe filon simbolic-mitologizant, dar înfăşurându-se niţel şi în psihanaliză şi religios. O poezie aticistă, tăiată limpede şi precis, reţinută precum un edificiu de Palladio.

citeşte mai mult

Ioan Matiuţ

Poeta pasăre

De mult nu am mai citit o carte de poezii cu aproape 300 de pagini. O astfel de carte este cea a Violetei Pintea, intitulată provocator Bordel. De la început trebuie să spun că din cauza tirajului minuscul în care a fost tipărită, şansele ca ea să ajungă la un număr mare de cititori, sunt foarte reduse.

citeşte mai mult

Iulia Stoichiţ

O antologie poetică şi pisica lui Schrödinger intră într-un bar

Încep acest text printr-o scurtă anecdotă(?)/ scurt fapt din facultate. O colegă de generaţie, poetă la rândul ei, care s-a pierdut (sau nu) pe drum între timp, Amalia Comănescu, era o mult mai mare consumatoare de poezie decât eram eu în aceeaşi perioadă.

citeşte mai mult

Lucian Scurtu

Elegiacul meridional

Aparţinând generaţiei nouăzeciste, Horia Gârbea, doctor în inginerie, (dar nu din aceea a „inginerilor de suflete”, cum se vehicula odinioară!) cu o teză din domeniul fiabilităţii construcţiilor, obţinută în 1999, s-a remarcat treptat, chiar spectaculos aş spune, în literatura română a ultimilor ani ca un excelent prozator, ingenios dramaturg, subtil poet şi abil traducător, fără a mai pune la socoteală rafinamentul cronicilor sale despre diferite cărţi din varii domenii artistice, publicate în reviste de primă mână.

citeşte mai mult

Lucian Scurtu

Febris erotica

Aparţinător, biologic, generaţiei şaptezeciste, Mircea Stâncel (n. 1947), prin debutul poetic din 1981, dar şi prin cărţile ulterioare, este un optzecist veritabil, dar unul atipic, detaşat vizibil, intenţionat sau nu, de gruparea generaţionistă mai sus menţionată, fiind unul dintre puţinii autori încadraţi culoarului în care alergătorul de cursă lungă preferă solitudinea, nu şi anonimatul, dislocat amiabil de restul plutonului concurenţial, cu riscuri asumate de receptare şi evaluare.

citeşte mai mult

Gheorghe Secheşan

Literatură, simţire şi post‑modernism

Sunt aproape sigur că acest gen liric nu există, dar aş defini poezia lui Emil Mircea Neşiu, ca fiind un haiku epic ori, mai degrabă, un haiku epopeic. Și spun acest lucru pentru că, pe de o parte, versurile sunt scurte, având tensiunea haiku-ului, dar şi concentraţia de gând, de simţire

citeşte mai mult

Lucia Cuciureanu

Marea, eterna poveste

Volumul lui Remus Valeriu Giorgioni ne dezvăluie un autor cu morgă care vrea să scrie o carte cu program. Înţeles ca o replică la ce se scrie acum în lirica românească, despre care are îndoieli, dacă nu chiar obiecţii: „Cine oare mai ştie/ ce poate azi însemna poezie?”

citeşte mai mult

Răzvan Mitu

Cartografierea unei mici inimi de om singuratic

Chiar dacă titlul romanului cu care debutează Vlad Drăgoi în proză reiterează o sintagmă din monologul omului sfârşit al lui Giovanni Papini, relaţia intertextuală dintre cele două texte se rezumă doar la această asociere, miza textuală, narativă şi cadrul discursiv prin care acestea se conturează sunt distincte, chiar divergente, iar subiectele sunt incongruente.

citeşte mai mult

Anton Ilica

Iov ca temă epică în pandemie

Pandemia a marcat evoluţia omenirii, fără a inspira scriitorii, după cum s-ar fi aşteptat lumea literară. Un singur roman competitiv, intitulat Pandemia Albastră (2021), al scriitorului N. Croitoru, preocupă interesele literare. Ideea vanitoasă a puterii omului, învins de o minusculă fiinţă negânditoare, se dizolvă într-o reflecţie despre relaţia cu divinitatea, ea însăşi obosită de demoralizarea şi cinismul speciei umane, incapabilă să renunţe la vanitate şi egoism.

citeşte mai mult

Romulus Bucur

experiment poetic.public şi privat

Autorul acestei cărţi îşi subintitulează poemul un experiment, ceea ce ridică o serie de probleme, cum ar fi: care e rostul/ statutul experimentului literar (sau artistic)? Reprezintă acesta un scop sau un mijloc? Are o valoare intrinsecă, sau relativă, prin raportarea la rezultatul final?

citeşte mai mult

CONTACT

PRE-TEXTE

PORTRET

Septuaginta aurae

Un chip senin. Păr scurt negru. Ochelari care lasă să i se vadă ochii căprui, pierduţi în visare. Un zâmbet abia ivit. O siluetă pe care te bucuri să o zăreşti întotdeauna când ne întâlnim noi, literaţii din „vestul apropiat”. Pentru că aduce lumină şi înţelegere umană.

citeşte mai mult

EVENIMENT

Cetăţeni de onoare ai Aradului în 2021

Cu ocazia Zilei Municipiului Arad, vineri, 20 august 2021, în Sala Mare a Palatului Cultural din Arad a avut loc şedinţa festivă a Consiliului Local Municipal care a acordat titluri şi distincţii unor personalităţi de seamă ale oraşului Arad. Au participat senatori şi deputaţi din Parlamentul României, europarlamentari, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, primarul oraşului, Călin Bibarţ, care a condus festivitatea, înalţi ierarhi ai cultelor religioase, şefi de instituţii, numeroşi arădeni.

citeşte mai mult

BIBLIOTHECA UNIVERSALIS

ANUL DANTE ALIGHIERI

IL PARADISO

Cântul XXXIII // Empireul: rugăciunea Sf. Bernard; prin mijlocirea Sf. Fecioare, Dante poate să-şi fixeze ochiul său în Dumnezeul unul şi întreit, precum şi în umanitatea divină a lui Isus Cristos. Astfel viziunea Poetului ia sfârşit odată cu cea din urmă mântuire;

citeşte mai mult

ANDREI MOCUŢA VĂ RECOMANDĂ...